Practic, în joc sunt puse destinele celor în jur 190.000 de firme înregistrate ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, conform datelor Fiscului de la sfârşitul lunii august 2009.
Ele duceau o contabilitate în partidă simplă, deoarece pentru calculul im pozitului erau necesare doar informaţiile despre venituri, explică Romeo Cosma, managing partner la Cosma & Asociaţii. Microîntreprinderile sunt firmele cu până la nouă angajaţi şi venituri anuale de cel mult 100.000 de euro.
Profit mai mare - impozit mai usturător
Cu cât profitul întreprinderii este mai mare faţă de venituri, cu atât este mai dezavantajoasă trecerea de la sistemul de taxare de 3% pe venit la cota unică. Dacă însă profitul reprezintă circa 20% din venituri, impozitul va fi mai mare cu 100-200 de euro. Începând cu acest an, impozitul pe profit se plăteşte anticipat, la valoarea de anul precedent, indexat cu rata inflaţiei.
Spre deosebire de SRL însă, un PFA nu plăteşte impozitul pe dividende de 16% şi are o contabilitate simplă, spune Luminiţa Hosu, director economic la Expert Star Consulting. În plus, PFA nu datorează impozitul minim, iar con tribuţiile sociale se reduc la 5,5% pentru sănătate şi 0,85% pentru concedii şi indemnizaţii.
Astfel, în opinia sa, „cea mai bună formă de organizare pentru microîntreprinderi este PFA, deoarece nu sunt obligate să plătească impozitul pe dividende şi nu au nevoie de un contabil”.
În ambele cazuri, veţi depune declaraţii şi veţi plăti impozitul trimestrial, până pe 25 a lunii următoare încheierii trimestrului.
"Dacă activitatea nu va genera suficiente venituri încât să justifice plata impozitului de 16% pe profit şi a unui expert contabil, unele firme ar putea decide să se închidă.",
Romeo Cosma, partener la Cosma&Asociaţii
FĂRĂ FORFETAR
PFA, ideală pentru firmele cu venituri mici
Întreprinzătorii cu venituri mici au la dispoziţie soluţia desfiinţării firmei şi a înfiinţării unui PFA. O parte dintre ei au făcut deja această reorganizare anul trecut, după introducerea impozitului forfetar.
Astfel, principalul avantaj pentru PFA este că nu datorează impozitul minim. În plus, nu plăteşte impozitul de 16% pe dividende, cum se întâmplă în cazul unei societăţi cu răspundere limitată (SRL).
În acest fel, micii patroni rămân cu mai mulţi bani în casă. Contabilitatea ţinută în partidă simplă chiar de către întreprinzător este un alt avantaj care aduce economii afacerii.
Costurile lunare pe care le suportă firmele care colaborează cu un expert contabil pornesc de la aproximativ 150 de lei pentru întocmirea şi depunerea a cel mult 10 documente contabile, când firma are un singur angajat şi pot depăşi 1.000 de lei pentru servicii mai complexe.
COSTĂ, DAR MERITĂ
Soluţie pentru afacerile serioase
Dacă aveţi parteneri de afaceri companii mari sau participaţi la licitaţii pentru proiecte cu statul, nu se pune problema să vă transformaţi businessul în PFA.
În plus, ca SRL sau SA puteţi depune proiecte ca să obţineţi bani de la stat sau din fonduri europene, sau să fiţi selectat în cadrul unei scheme de ajutor de stat.
„Ai o altă prestanţă în relaţia cu terţii”, precizează Luminiţa Hosu, director economic la Expert Star Consulting. Ca PFA nu aveţi acces la aceste facilităţi. Un alt avantaj al SRL este că, în cazul unui faliment, răspunderea se limitează la capitalul social al companiei.
În cazul PFA însă răspunderea este extinsă asupra întregului patrimoniu al întreprinzătorului. În plus, un SRL îşi poate angaja personal care să asigure activitatea firmei. Spre deosebire de această formă de organizare, PFA nu poate face angajări.
NU-I FRUMOS, DAR E SĂNĂTOS
Statul renaşte afacerea cu facturi la colţul străzii
Afacerea cu facturi fictive renaşte. Vânătoarea de facturi la colţul străzii va reapărea după ce guvernul a anunţat că renunţă la regimul special de impozitare cu 3% pe veniturile microîntreprinderilor, consideră Romeo Cosma, managing partner la Cosma & Asociaţii. „Firmele vor căuta să-şi înregistreze în contabilitate cheltuieli ireale, pentru a avea cheltuieli mai mari”, explică el, pentru EVZ, care vor fi efectele deciziei Finanţelor.
Deşi ministrul de resort, Sebastian Vlădescu, a făcut acest anunţ, proiectul bugetului de stat pentru 2010 prevede că Fiscul va încasa din impozitul pe venitul microîntreprinderilor 444 milioane de lei, cu 9,31% mai mult decât anul trecut. Până la închiderea ediţiei, Ministerul de Finanţe nu ne-a explicat de unde provine această neconcordanţă.
Şi bugetul, şi mediul de afaceri au de pierdut
Romeo Cosma consideră că renunţarea la regimul de taxare al microîntreprinderilor dăunează atât micilor firme, cât şi statului. Acele firme vor cheltui mai mulţi bani cu un expert contabil, deoarece, până în prezent, ţineau contabilitatea în partidă simplă. „Statul nu va încasa mai mult, în schimb, va avea mult mai mult de muncă în controalele fiscale”, ne-a spus el.
Deputatul liberal Daniel Chiţoiu, fost şef al Fiscului, a declarat că, „dacă introducerea impozitului minim a dus la radierea a peste 200.000 de firme în 2009, neaplicarea impozitului de 3% va duce, practic, la falimentarea unui număr similar de firme în 2010”.
Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor, contrazice estimarea lui Chiţoiu. În opinia sa, renunţarea la acest regim de impozitare ar putea falimenta 10.000 de firme.
Cel mai mult vor avea de suferit „cele circa 20.000 de firme care au avut profituri ridicate anii trecuţi, care au trecut la investiţii şi şi-au făcut planuri de afaceri pe care trebuie acum să le schimbe”, adaugă Nicolescu. El spune că aceste firme vor trebui să suporte în perioada următoare „costuri, presiuni şi tensiuni suplimentare”.
COMPARAŢIE
Impozite plătite de microîntreprinderi în funcţie de sistemul de taxare**








Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum