Guvernul a tras linia

În ceea ce priveşte legea de salarizare, în şedinţa de ieri, executivul nu a mai făcut nicio modificare. În ultimele zile, guvernanţii au trebuit să stea la masa negocierilor cu preşedinţii marilor confederaţii sindicale. În cele din urmă, s-a stabilit ca salariul minim să crească, de la 1 ianuarie anul viitor, la 705 lei, iar până în 2015 să ajungă la 1.100 de lei. Astfel, salariul minim va reprezenta 37% din salariul mediu în 2010, 40% - în 2011, 44% - în 2012, va ajunge la 47% în 2013, iar în 2014 va fi de 50%.

Şase salarii minime pentru dascăli

După negocieri, indemnizaţiile ma gistraţilor, de exemplu, au crescut cu până la 20%. Magistraţii cu grad de judecătorie vor avea între 4 şi 6,5 salarii minime pe economie pe lună, faţă de 4 şi 5,2 în grila de salarizare dinainte de negocieri. Judecătorilor şi procurorilor cu grad de tribunal li s-au atribuit în cele din urmă coeficienţi între 5,4 şi 7,3, înregistrându-se o creştere pentru debutanţi de peste 15%.

În Educaţie, un profesor universitar va câştiga 5,85 salarii minime pe lună şi maximum 7,60. Pentru conferenţiarii unversitari debutanţi, coeficientul minim a fost stabilit la 3,70, iar cel maxim la 5. Lectorul universitar debutant va beneficia de 2,6 salarii minime pe economie, faţă de 2,5 anterior, iar maximumul este de 3,65 salarii minime. Pentru asistenţii universitari sunt prevăzuţi coeficienţi între 2,35 şi 3,25, în timp ce înainte de negocieri erau de 2,20, respectiv 3,40.

Amiralul va câştiga mai mult

Funcţii corespunzătoare gradului de general, amiral, chestor general de poliţie vor avea între 8,9 şi 9 salarii minime pe economie, scăzând de la minimumul de 9,30 şi maximum de 9,40. Cei mai mici coeficienţi sunt pentru soldaţi şi gradaţi voluntari, respectiv caporal: 1,65 sau 1,50 pentru soldat.

ACEASTA ESTE REFORMA

Bacalaureat în două runde

Proiectul de lege a învăţământului, pentru care guvernul îşi asumă răspunderea, restructurează din temelii percepţia asupra educaţiei.

Potrivit noii legiferări, învăţământul obligatoriu va cuprinde 10 clase, fără să excludă una pregătitoare, la finalul căreia cadrul didactic responsabil trebuie să întocmească un raport de evaluare a elevilor. La sfârşitul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei va realiza, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional.

Clasa a XII-a îi aşteaptă pe elevi cu două etape de evaluare, una pe parcursul anului şcolar, iar cea de-a doua la sfârşitul lui.

Probele orale la limba română şi limba maternă, precum şi cele la limba străină vor fi susţinute în timpul anului. Tot atunci vor fi evaluate şi competenţele digitale ale liceenilor.

Probele scrise se vor da la finalul anului, proba comună fiind cea de limba şi literatura română. Elevii de la „real” au ca probă scrisă matematica, iar „umaniştii”, istoria. Ultima probă este la alegere, în funcţie de programa şcolară.

Pentru învăţământul superior, guvernul nu mai vrea diplome false, nici studenţi neinstruiţi. Una dintre măsurile guvernamentale va fi şi un împrumut pentru studenţi, garantat de stat, iar returnarea acestuia se va face după angajarea absolvenţilor. Premierul Boc a mai anunţat că Ministerul Educaţiei va primi 7% din buget, 6% pentru învăţământ şi 1% pentru cercetare. (Ionela Săvescu)