Majorarea acestei cote nu a adus mai mulţi bani la buget, ba dimpotrivă. O parte dintre cei care apar în statistici ca şomeri beneficiază de ajutor de la stat, dar activează în economia neagră, unde se aplică principiul „banii în mână”.
Lege incompletă şi rigidă
În statistici însă, numărul lucrătorilor la negru e nesemnificativ şi în scădere în ultimii ani. Din 2001 şi până în prezent, autorităţile statului au reuşit să descopere doar circa 133.000 de persoane care munceau fără a avea contract de muncă, potrivit datelor furnizate de Inspecţia Muncii.
La nivelul Uniunii Europene (UE), România stă destul de bine, potrivit celui mai recent studiu al Comisiei Europene (CE) din 2007, cu doar 4% din populaţie angrenată în astfel de activităţi ilegale, ceea ce ne plasează pe locul 9. Cifra scăzută, care i-a mirat pe europeni, poate fi explicată şi prin faptul că, spre deosebire de noi, statele UE consideră muncă la negru şi alte forme de evaziune fiscală, cum ar fi plata unei părţi din activitatea angajatului sau a orelor suplimentare „în plic”. Acestea sunt practici inexistente în legislaţia românească, pe baza căreia fac controale angajaţii de la Inspecţia Muncii.
În plus, nici controalele nu se pot desfăşura normal. În lipsa unui sprijin din partea poliţiei sau jandarmeriei, inspectorii se plâng că le este interzis accesul pe anumite proprietăţi. Legislaţia prevede amenzi între 1.500 şi 2.000 lei pentru fiecare persoană identificată muncind fără forme legale.
Teoretic, productivitatea muncii întrece Japonia
Pe teren însă, numărul firmelor care evită să plătească la stat contribuţiile e în creştere. „Mulţi angajatori au optat pentru continuarea activităţii fără documente de angajare. Cele mai multe cazuri de muncă la negru se regăsesc în construcţii, agricultură, exploatare forestieră, industria mobilei şi cea alimentară, precum şi în comerţul cu amănuntul”, spune Adrian Izvoranu, secretarul general al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR).
Fără acte se lucrează însă şi în turism, mai ales pe litoral. „Dacă facem o comparaţie între producţia realizată şi numărul de angajaţi care apar oficial, avem un rezultat pentru care ne-ar invidia Japonia şi Statele Unite. Să luăm exemplul litoralului, unde din cifrele oficiale aflăm că un ospătar a servit în sezon 10.000 de oameni, ceea ce e imposibil”, adaugă Izvoranu.
Dragoş Răducan, secretar general la Federaţia Patronatelor din Turism, spune că fenomenul e susţinut, în special, de structurile de cazare şi alimentaţie neclasificate, care depăşesc 50% în staţiuni ca Vama Veche, Costineşti sau Eforie Sud.
Specialiştii consideră că măsurile anticriză luate de guvern sunt responsabile de extinderea acestui fenomen mai mult decât criza în sine. „În nici o ţară din jurul nostru nu s-a luat măsura creşterii taxelor la stat în perioada de criză, iar creşterea fiscalităţii de la noi a determinat, evident, creşterea numărului persoanelor fără contracte de muncă. Deci escaladarea acestui fenomen se datorează prostiei guvernului”, susţine Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare (FEPAIUS).
Reprezentanţii sindicatelor atrag atenţia asupra numărului mare de persoane angajate pe post de muncitori necalificaţi. „Raportul intern de la Finanţe arată foarte clar că numărul muncitorilor necalificaţi a crescut de la aproape 950.000 la 1,2 milioane, de la începutul anului până acum. Aceştia sunt, de fapt, muncitori calificaţi, pe care patronii nu au mai putut să-i plătească la banii aferenţi pregătirii. Aici vorbim despre munca la gri. În acelaşi fel, grila a coborât şi pentru necalificaţi, care au ajuns să fie plătiţi la negru, deci avem şi o escaladare clară a muncii la negru”, explică preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.
În aceste condiţii, singurul care ar putea lua măsuri este tot guvernul. „Statul ar trebui să taie din contribuţia socială, aşa cum s-a întâmplat în Cehia, de exemplu”, susţine Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicată (GEA).
EFECTELE RECESIUNII
Salariaţi fără acte care beneficiază şi de ajutor de şomaj
Maria Craus
În judeţul Iaşi, numărul persoanelor care lucrează la negru a crescut simţitor în ultimele luni, în ciuda controalelor efectuate de reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Iaşi.
Asta pentru că mulţi patroni şi-au reangajat, fără carte de muncă, salariaţii pe care îi concediaseră din cauza recesiunii economice. Mariana S. are 35 de ani şi, până în luna februarie, a lucrat cu carte de muncă la o fabrică de confecţii. Din cauza recesiunii, patronul a dat afară o parte din angajaţi şi pe restul i-a păstrat „la negru”.
„Faţă de alţii, mi-am păstrat jobul, chiar dacă acum stau cu frica unui control pentru că muncesc la negru. Înainte, luam în jur de 500 de euro. Acum, mi s-a redus programul la doar 12 zile pe lună şi iau 1.500 de lei. Diferenţa o acopăr din şomajul pe care îl primesc”, povesteşte Mariana S. „O să-ţi fac când o să se poată” Situaţia Marianei nu este singulară, mulţi şomeri lucrând la negru pentru a-şi rotunji bugetul. „Am observat că există o înţelegere între angajatori şi angajaţi să vină şi să ceară desfacerea contractului de muncă, ca mai apoi persoana să continue să lucreze în firmă la negru şi să ia şi şomajul”, conchide Iulian Tărăboanţă, şeful ITM Iaşi.
Alţi patroni se folosesc de criza financiară pentru a nu le face carte de muncă angajaţilor.
„Eram dispus să muncesc în orice condiţii. Şeful mi-a promis că îmi va face carte de muncă, însă din februarie stau fără. L-am întrebat recent când îmi face cartea de muncă. Mi-a răspuns pe un ton răstit: «Da’ ce, a trecut criza? Ţi-am spus că o să îţi fac când o să se poată»”, spune Daniel D., angajat la o firmă care instalează aparate de aer condiţionat.
STUDIU
Danemarca, în topul muncii la negru
Cei mai mulţi muncitori la negru îşi desfăşoară activitatea în Danemarca, aşa cum a arătat un studiu realizat de Comisia Europeană (CE), publicat în toamna lui 2007. Circa 18% dintre respondenţii din această ţară au recunoscut că au muncit la negru în anul realizării studiului. Pe locul doi se afla Letonia (15%), urmată de Olanda (13%) şi Estonia (11%).
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum