GUVERNUL CROITORU

Cei 14 miniştri ai Cabinetului Croitoru sunt:

•Mihai Şeitan -  Ministerul Muncii

•Bogdan Aurescu - Ministerul de Externe

•Gheorghe Pogea- Ministerul Finanţelor

•Cătălin Predoiu- Ministerul Justiţiei

•Emeric Şaghi – Ministerul de Interne

•Adriean Videanu- Ministerul Economiei

•Daniel Funeriu- Ministerul Educaţiei

•Vasile Blaga - Ministerul Dezvoltării şi Turismului

•Mihai Stănişoara - Ministerul Apărării

•Adrian Rădulescu - Ministerul Agriculturii

•Cristian Vlădescu - Ministerul Sănătăţii

•Teodor Paleololgu - Ministerul Culturii

•Sulfina Barbu - Ministerul Mediului

•Radu Berceanu - Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor


Cine vine în Guvern

Bogdan Aurescu, propunerea premierului desemnat Lucian Croitoru pentru funcţia de ministru de Externe, este cunoscut opiniei publice ca şef al delegaţiei care a reprezentat România la Haga în disputa cu Ucraina pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagră.

Născut pe 9 septembrie 1973 la Bucureşti, Aurescu este licenţiat în drept şi istorie, dar şi posesorul titlului de doctor în drept, diplomă obţinută în 2003 cu o teză coordonată de Adrian Năstase. Ascensiunea diplomatului în cadrul MAE a fost fulminantă, în doar treisprezece ani Aurescu parcurgând drumul de la referent al Direcţiei Juridice (1996) la acela de secretar de stat în cadrul MAE (2009). Încă un amănunt: Bogdan Aurescu a fost consilierul lui Petre Roman la sfârşitul anilor ’90, în perioada ministeriatului acestuia din urmă la Externe.

Prin efortul echipei coordonate de Bogdan Aurescu în capitala Olandei (1713 pagini au însumat documentele scrise din dosarul înaintat de România la Haga în diferendul cu Ucraina), Bucureştiul a reuşit să stingă un conflict teritorial datând din 1967 şi să obţină drepturi de exploatare asupra unei zone de 9700 de km2.

“Ne-am făcut datoria. Atât şi nimic mai mult. Cred că, dacă fiecare în ţara asta, acolo unde îi este locul, şi-ar face treaba, fără eroisme şi patetisme, lucrurile ar merge mult mai bine”, declara Bogdan Aurescu într-un interviu acordat exclusiv pentru EVZ, imediat după verdictul din februarie 2009 al Curţii Internaţionale de Justiţie.

Adrian Rădulescu este preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) şi a ocupat funcţia de director din cadrul Ministerului Agriculturii sub şefia lui Dacian Cioloş. Rădulescu este doctor inginer agronom, având şi specializare în management şi marketing. Este acţionar în cadrul mai multor companii, cu profil agricol.

Mihai Şeitan a deţinut funcţia de secretar în Ministerul Muncii, în guvernarea PNL-PSD, timp în care a contribuit la reformarea sistemului de pensii, fiind unul dintre arhitecţii sistemului de pensii private. Are o lungă experienţă în zona asigurărilor şi a pensiilor private şi de stat.

Daniel Funeriu, un român cu cetăţenie franceză, cercetător, profesor, lider, vice-preşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării. Un fost olimpic internaţional la chimie, premiat cu argintul la Balcaniada din 1988, inginer premiat şi deţinător al unor brevete de invenţie, acesta a fost invitat la numeroase universităţi străine.

El este omul care a pus la punct, schimbarea „foii în educaţie”, aşa cum a declarat într-un interviu recent pentru evz.ro.

"Există un diagnostic foarte precis al sistemul de învăţământ din România, care îl plasează pe patru coordonate. Este ineficient, inechitabil, nerelevant şi, în consecinţă, de slabă calitate", preciza Funeriu. El spunea că ineficienţa este susţinută de evaluările internaţionale de la testele relevante (abilităţi de lectură, calcul numeric etc), care poziţionează elevii români în coada ierarhiei europene.

Emeric Florin Saghi, propunerea pentru funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor este diplomat de carieră, cu rang de consilier diplomatic. A fost ataşat al Ambasadei României la Bruxelles, din partea Ministerului de Interne, la DONUIS, Departamentul ONU şi Instituţiile Specializate.

Conform declaraţiei de avere publicată pe situl MAE, Emeric Florin Saghi are un automobil marca Jaguar X Type, fabricat în 2001, "cumpărat de ocazie" conform specificaţiei din declaraţia de avere. A primit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler.

Cristian Vlădescu a fost preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, în timpul în care Eugen Nicolăescu era ministru de resort. A fost demis de Tăriceanu.

A ocupat funcţia de  preşedinte al Comisiei de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii între 2005 şi 2006. Din 2002 este profesor în Sănătate Publică şi Management, fiind şeful Disciplinei de Sănătate Publică, din cadrul universităţii de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara.

Contradicţii pe "tiparul" lui Croitoru

Formarea Guvernului Croitoru a dat naştere unor declaraţii contradictorii la vârful PD-L. Premierul în exerciţiu Emil Boc a declarat astăzi că partidul său va susţine acest guvern, inclusiv cu resurse umane. El l-a contrazis pe vicepreşedintele democrat-liberal Liviu Negoiţă care precizase că Executivul nu va avea niciun politician în componenţa lui.

"Am avut o întâlnire astăzi cu premierul desemnat, în care l-am asigurat de sprijinul nostru politic, care constă inclusiv în asigurarea resursei umane necesare", a afirmat Emil Boc.

Premierul demis de Parlament a mai precizat că riscul ca statul să nu mai poată plăti pensiile şi salariile în decembrie a fost eliminat, având în vedere că reprezentanţii FMI vor veni la Bucureşti săptămâna viitoare.

Precizările liderului PD-L au venit la distanţă de câteva ore faţă de intervenţia vicepreşedintelui Liviu Negoiţă care anunţa un guvern Croitoru format din tehnocraţi.

"Să fiţi convinşi că dl Croitoru, primul-ministru desemnat de Traian Băsescu, un om de probitate extremă, va veni în Parlament săptămâna viitoare cu o echipă de specialişti fără niciun om politic. Să-i văd atunci pe cei din coaliţia PSD-PNL-UDMR ce motiv vor mai avea să nu voteze acest Guvern care să poată discuta cu FMI şi CE", a declarat Negoiţă.

Contradicţiile continuă astfel seria bâlbelor prezidenţiale pe aceeaşi temă. Băsescu declara iniţial că vrea un guvern politic şi nu agreează ideea unui premier independent. La scurt timp, Băsescu a anunţat că acceptă un independent dar nu crede în valabilitatea unui guvern de tehnocraţi şi a pledat pentru ca politicienii să îşi asume guvernare. Tot Băsescu a spus, ulterior, că va numi un premier de la PD-L.

Ştire publicată la ora 14:18 şi actualizată la ora 17:03