Guvernul se joacă de-a reforma pensiilor

Evz.ro: Cât ne va costa, pe termen mediu şi lung, îngheţarea contribuţiilor?
Mircea Oancea: Dacă Guvernul nu dezgheaţă contribuţiile la pensiile private obligatorii, se joacă de-a reforma pensiilor. În acest caz se va demonstra că nu este voinţă politică pentru reformarea sistemului de pensii, care, în forma actuală nu este sustenabil, pe termen mediu şi lung.

Nu poţi să creşti veniturile după pensionare dacă nu diversifici formele de economisire şi nu majorezi contribuţiile la pensiile private.
Dacă şi în 2010 vor fi îngheţate contribuţiile la 2%, se pune în pericol sistemul în ansamblu, deoarece acesta nu poate să fie eficient şi să obţină performanţă cu sume mici. Există nişte costuri de administrare, care sunt fixe. Raportate la active mici, fac ca, în final, scopul implementării sistemului să fie imposibil de atins. Din 2 lei nu scoţi o sumă consistentă, dar la 100 de lei vorbim de alte performanţe.

Administratorii fondurilor private de pensii să obţină rezultate peste nivelul inflaţiei. Suntem feriţi în acest moment de a ajunge în situaţia contributorilor din alte state, ca Peru, care şi-au văzut conturile golite de criză?
Rezultatele administratorilor, deşi nu sunt relevante într-o perioadă atât de scurtă, scot în evidenţă totuşi o serie de chestiuni care nu pot fi omise. Dacă valoarea sumelor intrate în sistem ar fi fost de un miliard de euro, la un randament de 15%, rezultatele administratorilor ar fi fost cu totul altele, din punctul de vedere al sumelor adunate în conturile participanţilor.
Din orice unghi am privi rezultatele administratorilor, acestea sunt mult mai bune decât cele din sistemul public, unde sumele sunt colectate doar pentru a fi redistribuite. Mai mult, în perioade de criză, sumele scad şi deficitul în sistemul public creşte, deoarece Guvernul trebuie să plătească pensiile.

Ce se va întâmpla, pe termen mediu şi lung, cu conturile goale? Ce impact va avea creşterea ratei şomajului şi diminuarea veniturilor asupra pensiei pe care o vor primi participanţii la sistemul privat de pensii?
Până acum, perioada de criză nu a avut un impact major asupra sistemului. Efectul negativ se resimte însă în conturile individuale, deoarece pentru şomeri nu mai virează nimeni bani în cont. În aceste condiţii, administratorii investesc în numele lor sume mici, iar profitul din investire va fi pe măsură.

În cazul în care o persoană este salariată, angajatorul are datoria de a depune la autorităţi declaraţia privind persoanele asigurate în sistemul public. În baza acestei declaraţii, Casa de Pensii calculează şi virează către administrator contribuţia de 2% din veniturile brute. Dacă angajatorul nu depune această declaraţie, Casa nu are cum să vireze banii.
Pentru siguranţă, este recomandabil ca salariaţii să întrebe regulat contabilul firmei dacă au fost depuse aceste declaraţii. În plus, poate cere aceste informaţii de la administrator.

Numărul persoanelor distribuite aleatoriu creşte. Ce se poate face petru conştientizarea tinerilor cu privire la importanţa alegerii unui fond de pensii privat?
Am propus o nouă normă de aderare continuă, în care este prevăzut ca cei care nu au optat pentru un administrator să fie distribuiţi în mod egal către fondurile de pensii. În acest context, administratorii vor intra din nou în competiţie, în special cei care nu au foarte mulţi participanţi, pentru a atrage noii intraţi în sistem. Astfel, vor investi în campanii de informare mai agresive, ceea ce va creşte numărul celor care vor adera prin opţiune personală.

De asemenea, dorim să majorăm perioada de timp în care participantul trebuie să opteze pentru un fond de pensii, de la 4 la 6 luni.
Administratorii s-au concentrat mai mult pe etapa iniţială de aderare, investind mult în campania de marketing. Ţinta lor a fost atingerea unei anumite cote de piaţă, iar cei mai mulţi au reuşit acest lucru. Pensiile facultative şi aderarea continuă au fost lăsate pe locurile secunde. Pentru Pilonul III, administratorii aveau oricum la îndemână baza de date de pe Pilonul II şi puteau folosi experienţa din Pilonul II. Însă venirea crizei i-a făcut să îşi amâne planurile şi să exercite un control mai strict al costurilor. Investiţiile iniţiale au fost foarte mari, pierderile la fel, iar acţionarii nu mai dispun de fonduri generoase, ca la început.

Acum, a început perioada de consolidare a pieţei prin fuziuni. Probabil că 2011 va fi perioada de relansare a pieţei pensiilor, prin noi investiţii. Pregătim această perioadă prin măsuri legislative care să conducă la creşterea concurenţei şi la administrarea în condiţii de risc controlat. Creşterea gradului de concentrare poate crea mari probleme în viitor. În absenţa concurenţei, cei care deţin cea mai mare cotă de piaţă impun şi ritmul pieţei şi beneficiile participanţilor.

Unii dintre acţionarii fondurilor de pensii au fost sustinuţi, la nivel de grup, de guvernele statelor de care aparţin. Există riscul ca fondurile de pensii să întâmpine probleme din acest punct de vedere?
Categoric nu. Particularitatea fondurilor de pensii este că organizarea se sprijină pe entitaţi distincte, respectiv fondul de pensii pe de o parte, şi administratorul, ca societate comercială, pe de altă parte. Performanţa fondului nu este afectată de performanţa administratorului. Dacă acesta nu mai are capacitatea de a-şi duce la bun sfârşit activitatea, el poate fie ceda afacerea, prin vânzarea ei către un alt administrator, fie renunţă la licenţă, iar Comisia se va ocupa ca participanţii să fie preluaţi de un administrator care are capacitatea necesară. Acest aspect oferă o siguranţă sporită sistemului de pensii.
Comisia a stabilit şi coeficienţi de solvabilitate şi nu sunt probleme la nivelul companiilor. Fondurile de pensii funcţionează foarte bine, în condiţiile actuale.

Va fi prelungită perioada de graţie in care administratorii pot prelungi cu preponderenţă în instrumente cu risc scăzut, ca depozitele bancare şi titlurile de stat?
Cred că perioada va fi prelungită cu încă un an, mai precis până spre finele lui 2010. Această măsură lasă libertate administratorilor în ceea ce priveşte alocarea activelor pe principii de prudenţialitate, deoarece volumul activelor este foarte redus pentru a putea permite diversificarea investiţiilor, iar piaţa românească nu prezintă o ofertă largă în acest sens. Cât timp dobânda de politică monetară este încă foarte mare, de 8,5%, este bine ca fondurile de pensii să poată investi în continuare în depozite.

Piata de capital îşi revine, astfel că va deveni atrăgătoare şi pentru administratorii fondurilor de pensii. Un alt instrument de investire sunt obligaţiunile corporative. Administratorii au voie să aloce doar 23% din active pentru astfel de instrumente, ceea ce cred că este mai mult decât suficient, având în vedere că acestea au un grad de risc mai ridicat decât titlurile de stat. Până acum, guvernele au oferit garanţii pentru aceste obligaţiuni, însă nu cred că această practică se va menţine. Relansarea economiei va fi mai dificilă şi nu cred că vom mai avea creşteri de 8-9% în următorii ani.

Aţi spus că în doi ani vom avea şi un sistem multifond. Care sunt principiile sale de funcţionare? Mai poate fi pus în practică un astfel de proiect în condiţiile economice actuale?
Necesitatea introducerii unei astfel de măsuri a fost dovedită chiar de această criză. Fondurile de pensii au fost mai putin afectate de criză decât fondurile mutuale, de exemplu.

Sistemul trebuie să coreleze vârsta participantului cu gradul de risc. Astfel, când eşti tânăr poţi să îţi asumi un grad de risc mai ridicat, deoarece pensiile sunt produse de economisire pe termen lung, iar când te apropii de vârsta de pensionare poţi migra către un fond de pensii cu grad de risc mai scăzut.

Practic, un administrator va gestiona trei tipuri de fonduri, în funcţie de gradul de risc, respectiv crescut, moderat şi scăzut. În Chile, un administrator poate dezvolta şi cinci astfel de fonduri. Au fost propuneri ca în cadrul aceluiaşi fond să existe o segmentare a invesţiilor în funcţie de gradul de risc, însă eu nu cred într-un astfel de sistem, deoarece este mai greu de controlat. Dacă un participant doreşte să contribuie la un fond de pensii cu risc scăzut sau ridicat de la început, el va avea acest drept. În plus, în momentul în care va împlini vârsta de pensionare, dar nu va dori să primească pensia privată, el va putea să îşi păstreze contul, iar adiministratorul va continua să îi investească activul.

O asemenea prevedere este benefică deoarece crizele sunt ciclice. În cazul în care participantul va atinge vârsta de pensionare într-o perioada de crizăa, în care activul său fie se reduce, fie stagnează, el trebuie să aibă posibilitatea de a nu îşi încasa în acea perioadă banii din pensia privată, pentru a avea o pensie puţin mai mare. El poate să nu mai contribuie în acea perioadă, însă administratorul va continua să investească banii din contul său. Oricum, propunerea va fi supusă dezbaterii publice. Aici, lucrurile trebuie gândite în funcţie de cunoştinţele pe care le are omul de rând despre sistemul de pensii şi piaţa financiară şi cât de dispus este el să îşi asume nişte riscuri.

Pensiile ocupaţionale se află pe agenda Comisiei. Care sunt principiile de funcţionare ale acestora?
Aici vorbim despre o decizie politică, ce trebuie luată în contextul reformei sistemului de pensii. Acesta este deja structurat pe trei piloni. Primele două, adică cel de stat şi cel privat, sunt obligatorii, iar cel de al treilea este facultativ. Pensiile ocupaţionale pot fi gândite ca cel de al patrulea pilon sau pot fi complementare pensiilor facultative.

Însă, în cadrul dezbaterilor privind reforma pensiilor s-a ajuns la renunţarea la pensiile ocupaţionale, deoarece s-a înţeles că se doreşte păstrarea pensiilor speciale. Temerea generală a fost ca tot statul, prin instituţiile sale, fie că vorbim de Ministerul Educaţiei, al Apărării sau al Internelor, va contribui la aceste pensii. Din acest punct de vedere, sunt mai multe posibilităţi. Se poate face un sistem în care contribuţiile să provină din salarii sau unul în care finanţatorul să fie cu preponderenţa angajatorul. El va negocia, alături de sindicate, cu un administrator cum va arăta schema de pensii şi va monitoriza activitatea administratorului.