“În primul rând, Celan provine din Bucovina, era un evreu de acolo, minoritate care a fost aproape în totalitate exterminată de naţional-socialişti. Eu vin dintr-o minoritate care a luptat de partea lui Hitler, aşa precum au făcut-o şi românii sub conducerea lui Antonescu. Tatăl meu însuşi a fost înrolat în SS. Când am început să-l citesc pe Celan, am dezvoltat un imens complex, a trebuit să clarific pentru mine de care parte am fost născută.
Am rezerve, chiar dacă amândoi provenim din regiuni care au aparţinut cândva Imperiului Austro-Ungar. Citindu-l pe Celan, am avut mereu un nod în gât şi senzaţia că trebuie să-mi cer iertare. Catastrofele care s-au întâmplat în istorie au făcut din toate aceste regiuni lucruri diferite, nu le putem confunda. Este o temă complexă”, spune Müller.
„Româna e mereu cu mine”
Autoarea respinge ideea că ea şi-ar fi găsit în limba germană un “acasă”, considerând limba o parte a trupului ei. Întrebată ce semnificaţie are afirmaţia pe care a făcut-o cândva, anume “că limba română scrie mereu cu ea în momentul în care ea scrie în germană”, Herta Müller a precizat:
“Am învăţat româna la 15 ani, când am ajuns în oraş, la liceu. Eram la vârsta la care citeam deja cărţi, aveam deja privirea îndreptată asupra cuvintelor. Am constatat ce minunate sunt imaginile poetice în limba română, ce imagini senzuale creează ea. Limba română atinge în mod direct chestiunile existenţiale.
Aşa este şi în folcorul românesc, care este foarte autentic şi grandios. Am învăţat limba foarte repede, am şi vrut să o învăţ. La multe lucruri pe care le auzeam în română mă gândeam că se potrivesc în limba asta mai bine firii mele, mai bine decât aşa cum erau formulate în germana mea maternă, care era un dialect al germanei.
După ce am învăţat româna, semnificaţiile lucrurilor au avut me reu două staţii. De exemplu, în română “trandafirul” e un domn, în germană e o damă. Aşa se nasc două perspective din acelaşi punct, iar acestea sunt împreunate în capul meu: nici nu le pot diferenţia. Pentru că aceste două perspective coexistă, bineînţeles că româna scrie mereu cu mine”, spune scriitoarea.
DECLARAŢII
Critici aduse Chinei
Herta Müller a criticat delegaţia din China, ţara invitat-special a celei de-a 61-a ediţii a Târgului Internaţional de Carte de la Frankfurt. “Am citit, cu câteva zile în urmă, în presă, că la zece funcţionari chinezi este şi un scriitor, dar despre ce scriitori este vorba nici măcar nu trebuie să ne întrebăm.
Cred că ceea ce face China aici este un fel de “excursie de partid”, ornamentată cu scriitori. Îi admir pe cei din opoziţie, pe cei care sunt aici şi pe cei care nu au putut veni.
Eu ştiu în mare măsură ce înseamnă să îţi spui părerea într-o ţară în care eşti pedepsit pentru că ai una, pentru care eşti urmărit, persecutat sau pentru care chiar poţi plăti cu viaţa. Ştiu din proprie experienţă cât de uşor se poate distruge viaţa unui om, doar pentru că îndrăzneşte să îşi spună deschis propria părere.
Chiar astăzi citisem că statul chinez a mai condamnat alţi 6 uiguri la moarte. Nu ştiu cât timp îşi mai va putea permite China să ţină într-o mână o economie înfloritoare, iar în cealaltă desconsiderarea omu lui, dispreţul faţă de individ”, a spus Müller.
Sâmbătă, 17 Octombrie 2009. 0 vizualizări, 31 comentarii, 0 voturi
„Româna se potriveşte mai bine firii mele”
Invitată de onoare la cea de-a 61-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Frankfurt, scriitoarea Herta Müller, deţinătoarea Premiului Nobel pentru Literatură, a participat la lecturile publice organizate de editura sa germană, Hanser, şi a vorbit despre originile sale şi despre România, deşi presa europeană anunţa cu câteva zile în urmă că o „afecţiune gravă” o va împiedica să onoreze evenimentele programate.
Într-o discuţie publică, organizată de postul german de televiziune 3Sat, Herta Müller a clarificat că “îmbolnăvirea gravă” a fost o simplă intoxicaţie alimentară.
Ea a mai precizat că aceasta nu a avut de-a face cu agitaţia ultimelor zile. Recunoaşte, însă, că agitaţia este mare, dar că aceasta “va mai dura, probabil, încă o săptămână sau poate două, apoi va trece totul la normal, cu toţii se vor calma”.
„Nu îmi permit să îmbrac haina lui Celan”
În jurul micuţului studio improvizat s-au strâns o mulţime de oameni pentru a o asculta pe laureata Premiului Nobel. În România, discuţiile continuă şi nimeni, nici în Germania, nici în România, nu se “descurcă” să îi dea Hertei Müller o “identitate”, fapt pentru care a fost întrebată direct “ce este ea” şi dacă se identifică cu un Paul Celan din acest punct de vedere. Müller a răspuns că “nu îşi permite să îmbrace această haină”.
- Recomandă
- Dimensiune text
- Tipareste
- Comenteaza
- Conversie PDF
Trimite pe:




Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum