Deşi, măcar pentru că obţinuse o victorie „în deplasare” (Oscarul pentru film străin i-a asigurat „Soarelui înşelător” şi o frumoasă circulaţie mondială), Nikita Sergheievici putea să îi spună premierului că, într-o piaţă liberă, succesul propagandistic al unei cinema tografii e greu de planificat şi, practic, im posibil de controlat. Sau să observe că Rusia nu ar cuceri piaţa internaţională nici dacă nişte cineaşti excepţionali ca Serghei Eisenstein, Aleksei Batalov, Andrei Tarkovsky sau Serghei Bondarciuk ar putea fi înrolaţi în Uniunea Cineaştilor, al cărei longeviv şi viu controversat şef e însuşi Mihalkov.
Totuşi, regizorul a menţionat că statul n-ar trebui să mai participe la realizarea filmelor ruseşti. Până se va ajunge însă la acest deziderat într-un viitor neconturat, Mi - halkov a spus că filmele ruseşti au nevoie de un miliard de dolari în următorii trei-patru ani pentru a fi competitive. Inutil de precizat, ministrul culturii a înţeles necon diţio nat mesajul transmis de şeful guvernului şi a crescut cu 55% (ajungând la circa 170 de milioane de dolari) bugetul industriei pe anul viitor, în plină criză economică.
E clar că noua invazie rusească va avea de întâmpinat obstacole de netrecut. Întâi de toate, indiferent de bugetele alocate, industria cinematografică americană beneficiază de limba engleză, noua „lingua franca”, or, rusa are handicapul de a fi înţeleasă de mult mai puţină lume. Apoi, nici cea mai prolifică industrie de pe glob, cea indiană, nu are cum să domine piaţa internaţională. În fine, dacă îl acceptaţi ca argument, ar fi de menţionat şi faptul că, deocamdată, pelicula „12”, a lui Mihalkov, e un remake după filmul „12 oameni furioşi”, al regizorul Sidney Lumet, şi nu invers.
Poate vă întrebaţi de ce ne-ar durea ce face cinematografia rusă. Un posibil răspuns ar fi că un om aflat în fruntea ţării care dictează direcţia în care trebuie să se îndrepte cea de-a şaptea artă e un film pe care l-am mai văzut în Est. E drept, la noi nu mai dă nimeni nici măcar indicaţii cineaştilor. În 2009, abia ne învrednicim să realizăm, cum se fălesc promotorii filmului „Ho Ho Ho”, prima comedie românească despre Crăciun.
Joi, 05 Noiembrie 2009. 0 vizualizări, 12 comentarii, 0 voturi
HORIA GHIBUŢIU: Putin regizează filmele ruseşti
Primul-ministru rus, Vladimir Putin, e la fel de ferm în cultură ca şi în politică.
N-am descoperit-o noi, ci agenţiile de presă, care dezvăluie că premierul Putin i-a certat pe regizorii din Rusia din cauză că nu reuşesc să cucerească publicul din străinătate.
La prima întâlnire a recent zămislitului Consiliu al Cinematografiei, Vladimir Putin a remarcat că, în pofida sprijinului acordat de statul rus, filmele nu promovează Rusia în lume şi nici nu izbutesc să valorifice uriaşa moştenire cinematografică sovietică.
Premierul le-a mai „sugerat”, marţi, regizorilor de frunte ai Rusiei să ia Hollywoodul drept model - pe timpul crizei din anii ’30, dezvoltarea industriei cinematografice americane a primit impulsul care a transformat- o într-o afacere superprofitabilă.
Printre cei mustraţi se afla şi importantul regizor Nikita Mihalkov, care nu l-a contrazis pe premierul-atotştiutor. Perfect explicabil: simpatiile lui Mihalkov faţă de politica premierului cunoscut anterior ca preşedinte sunt notorii. Criticii, nu puţini, susţin că inclusiv filmul „12” al reputatului regizor ar oglindi o versiune agreată de Kremlin faţă de conflictul din Caucazul de Nord.
- Recomandă
- Dimensiune text
- Tipareste
- Comenteaza
- Conversie PDF
Trimite pe:
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum