Hoţii cibernetici români, „campioni“ mondiali la escrocherii şi clonări de carduri

Autor: Raluca Dan, Constantin Vlad

Cinci români - membri ai uneia dintre cele mai importante reţele de falsificatori de carduri anihilată până acum la nivel mondial - au ajuns după gratii, iar alţi 11 sunt cercetaţi în libertate de poliţişti, după ce au păgubit sute de oameni din 13 state.

Deşi autorităţile belgiene - care au coordonat operaţiunea de capturare a membrilor grupării - nu au estimat până acum prejudiciul cauzat de hoţii cibernetici, surse judiciare susţin că valoarea pagubei s-ar putea ridica la aproximativ 1.000.000 de euro.

Liderii români ai reţelei au fost „săltaţi“, joi, de poliţişti care au descins, simultan, în 18 locuinţe din Bucureşti, Constanţa, Ploieşti, Alexandria şi Craiova, de unde au confiscat zeci de carduri şi aparatură folosită pentru falsificarea acestora.


De altfel, în acelaşi interval orar, peste 200 de poliţişti din alte cinci state (Belgia, Germania, Spania, Irlanda şi Marea Britanie) au descins în casele celorlalţi membri ai grupării, în total fiind arestate 15 persoane.

Lector acuzat de fraudă


„Patru dintre români au fost «ridicaţi» în baza mandatelor europene emise pe numele lor de magistraţii belgieni. Unul dintre aceştia, constănţeanul Antonio Sorin Taşu, 34 de ani, a susţinut continuu că este nevinovat şi, încercând să-i înduplece pe magistraţi, a depus la dosar documente din care reiese că este cât se poate de serios: lector universitar, căsătorit şi tată al unui copil. A susţinut chiar că provine dintr-o familie înstărită şi că nu avea nevoie să-i fure pe alţii pentru a duce o viaţă bună în România. (...) De altfel, până acum, Taşu este singurul care a atacat cu recurs decizia instanţei de a-l aresta şi extrăda în Belgia unde ar trebui să-şi rezolve problemele judiciare“, au precizat surse din rândul anchetatorilor.

Victime pe tot globul

Potrivit procurorilor belgieni, citaţi de France Presse, membrii grupării au făcut victime atât în Europa - zeci de păgubiţi fiind identificaţi până acum în România, Italia, Germania, Irlanda, Anglia, Spania, Turcia, Olanda şi Cipru -, cât şi în Canada, Australia, Noua Zeelandă, Republica Dominicană sau Maroc.

„Modul de operare este unul dintre cele preferate de români: acea metodă cunoscută în Occident sub denumirea de «skimming». Practic, furau datele de pe carduri cu ajutorul unor mici dispozitive plasate în fantele bancomatelor şi a unei minicamere de luat vederi cu care filmau PIN-urile utilizatorilor. Apoi făceau clone ale instrumentelor de plată bancare şi retrăgeau banii din conturile victimelor. Într-un singur weekend, folosind clone realizate la Sydney (Australia), membrii grupării au retras câteva sute de mii de euro de la bancomate din mai multe state europene“, au conchis anchetatorii.

RECORD DE DOSARE PENALE

Peste 600 de „haiduci“ cibernetici, reţinuţi în nouă luni

False licitaţii on-line, fraude cu cărţi de credit, escrocherii prin servicii de curierat, falşi angajatori cibernetici, fraude prin intermediul serviciilor de tip escrow (contul escrow este un depozit colateral, având ca destinaţie păstrarea sau blocarea unor sume până la încheierea unui contract), furt de identitate, şantaj prin internet, dar şi atacuri informatice sau pornografie infantilă.

Toată această „paletă“ de infracţiuni informatice i-a „pricopsit“ cu dosare penale pe 607 români doar în primele nouă luni ale acestui an. În aceeaşi perioadă, alţi 500 de conaţionali au fost trimişi în judecată de procurori.
 
„Au devenit cunoscuţi în toată lumea deoarece sunt ingenioşi şi se specializează rapid. Trebuie să facem frecvent cursuri de pregătire pentru a ţine pasul cu ei. (...) Sunt capabili să atace un bancomat în mai puţin de un minut şi au ajuns «să măsluiască» chiar şi dispozitivele anti-skimming pe care băncile au început de curând să le monteze la ATM-uri“, spun poliţiştii. Potrivit ultimelor statistici ale autorităţilor, infractorii români dau anual, în toată lumea, „lovituri“ ce însumează zeci de milioane de euro.

Dacă cel mai „periculos“ oraş din punct de vedere al fraudelor cu cărţi de credit este Bucureştiul, urmat de judeţele Argeş, Bihor şi Braşov, cei mai mulţi escroci ai internetului - specializaţi în false licitaţii on-line - îşi au cartierul general în Râmnicu-Vâlcea. „Escrocheriile pe internet sunt ca o boală contagioasă în rândul tinerilor de aici. Nu degeaba oraşul a fost supranumit de presa internaţională «capitala mondială a criminalităţii informatice». De curând, 40 de escroci cibernetici au ajuns după gratii, în cadrul unei singure operaţiuni“, au adăugat oamenii legii.

În ciuda efoturilor anchetatorilor, românii îşi menţin încă „poziţia fruntaşă“ în „topul“ infractorilor cibernetici. „De cele mai multe ori, judecătorii sunt foarte blânzi cu aceştia. Criminalitatea informatică nu poate fi descurajată prin pedepse de genul «închisoare cu suspendare »“, susţin poliţiştii.

SFATURI

Cum să vă feriţi de hoţi
 
Potrivit poliţiştilor, infractorii cibernetici români au cel puţin 13 metode, devenite deja de notorietate, pentru a face victime în special în rândul cetăţenilor străini care, pe de-o parte, dispun de sume mai mari pe carduri decât conaţionalii noştri, iar, pe de altă parte, sunt mult mai dispuşi să facă cumpărături on-line. „Fraudele cu cărţi de credit sunt, de departe, preferatele infractorilor români, lucru demonstrat, în primul rând, de numărul infracţiunilor de acest gen descoperite de noi (665 doar în primele nouă luni ale lui 2008)“, spun oamenii legii, care le recomandă posesorilor de carduri să retragă bani doar de la ATM-urile din interiorul băncilor. Pe lângă skimming - copierea datelor de pe carduri, de la bancomat sau POS - infractorii mai recurg la phishing (procedeul prin care se trimit mesaje e-mail falsificate prin care victima este redirecţionată către alte pagini web, prin intermediul unor link-uri şi convinsă, prin diferite metode, să divulge informaţii personale cum ar fi parole, numărul cărţii de credit, contul bancar). „În primul rând, nu trebuie să răspundem la e-mailurile în care ni se cer informaţii financiare sau personale. Dacă suntem redirecţionaţi către alte pagini web, trebuie să verificăm întotdeauana adresa site-ului accesat şi adresa care era prezentată în link şi să ne asigurăm că este cea corectă şi nu am fost direcţionaţi către un site de phishing“, explică oamenii legii.

Spune-ţi părerea!

  • Nici un mesaj postat până acum

Lasă un comentariu

 

Trimite pe:

  • Yahoo! Messenger
  • Altele