Iarna cu zile de primăvară ne costă

AGRICULTURĂ

Griji la rapiţă şi pericol de băltiri

Dr. Mateescu crede că stratul de zăpadă a protejat culturile de iarnă, dar viscolul pare să fi produs unele probleme în anumite regiuni. "Între 17 şi 23 ianuarie, au fost nişte temperaturi foarte scăzute, asociate unui viscol puternic. Se pare că anumite culturi din Moldova şi Bărăgan să fi avut de suferit".

Pericolul este mai mare în cazul culturilor de rapiţă. "Evaluarea se va face după ce primăvara îşi va intra în drepturi, dar aparatul foliar (n.r. frunzele) al culturilor de pe suprafeţele unde stratul de zăpadă nu a apărat plantele de viscol are un aspect pălit şi brunificat (n.r. veştejit)", adaugă dr. Mateescu. Cu excepţia acestor pagube, variaţia condiţiilor meteo nu a produs mari pagube culturilor, deoarece, spune Mateescu, plantele nu au ieşit din repaosul biologic.

"Spre exemplu, dacă am avea parte de astfel de variaţii după ce plantele ies din repaus, spre sfârşitul lui martie, atunci ar fi probleme. Dar eu cred că trebuie luate măsuri pentru evitarea băltirii, mai ales în zonele care au avut parte de precipitaţii abundente. Mă refer la sudul şi sud-estul ţării, unde va fi nevoie de rigole de scurgere, pentru ca plantele să nu se sufoce".

SĂNĂTATE

Pericol pentru cardiaci şi depresii dese

"Trecerile de la cald la frig determină modificări ale calibrului vaselor: la creier, rinichi şi ochi ajunge astfel mai puţin sânge. Evident, în acest context, riscul unui accident vascular cerebral este mult mai mare, iar hipertensivii şi bolnavii de diabet sau cu afecţiuni renale sunt foarte expuşi", spune doctorul Garofiţa Nicolae, de la clinica Garomed.

Invers, când vremea se încălzeşte, oamenii suferă de astenie, stările depresive sunt mult mai dese, iar randamentul şcolar sau profesional scade simţitor, crede dr. Nicolae. Sfatul dânsei este mişcarea în aer liber şi renunţarea la grăsimi, mai ales la cele animale.

"În primul rând, corpul are nevoie de fructe şi legume crude şi chiar de comprimate cu vitamine şi minerale. Iar mişcarea în aer liber este necesară".

Aceste stări sunt absolut normale, ele influenţând dispoziţia şi starea de sănătate a multora dintre noi. "Din zece pacienţi care vin la mine la cabinet, opt sunt meteosensibili. În oraşe, procentul celor meteosensibili este mult mai mare, deoarece, pe lângă elementul temperatură, se adaugă stresul, poluarea, alimentaţia defectuoasă", încheie dr. Nicolae.

DRUMURI

Gropi după iarna capricioasă

"Procesul de îngheţ-dezgheţ afectează starea carosabilului, iar condiţiile din iarna aceasta, cu numeroase astfel de fluctuaţii, duc la degradarea drumurilor", spune Sorin Ghihor, şeful Şecţiei de Drumuri Naţionale Timişoara. Într-adevăr, pe multe drumurile din ţară gropile şi-au făcut simţită prezenţa.

Acesta spune că drumurile au de suferit în iernile în care starea vremii cunoaşte fluctuaţii mari, de la rece la cald şi de la îngheţ la umed şi uscat. Ghihor consideră că, pentru a proteja carosabilul, se recomandă deszăpezirea cu soluţii chimice speciale. "Dar aici intervine şi problema costului. Nu toţi îşi permit să folosească cloruri, cei mai mulţi folosesc sare şi nisip".

Pe lângă efectul antiderapant, sarea este folosită şi pentru coborârea punctului de îngheţ. Totuşi, dacă sarea este folosită atunci când temperaturile sunt mai mici de -7 grade Celsius, carosabilul are de suferit.