Iaşi sau Timişoara - Care este cel de-al doilea mare oraş din România, după Bucureşti?

Braila-Galati este al 2 lea oras din Romania !!!

Nu le desparte nici macar 1 comuna! Braila 10 km si urmeaza Galati !

Cineva scria de Arad-Timisoara 0_o . Prietene sunt mai bine de 40 km distanta directa dintre ele....nici Bucurestiul nu are 40 km ....

• Votează
• Răspunde
• Raportează

cum reduci cheltuielile cu combustibilul

• Votează
• Răspunde
• Raportează

populatia oraselor mari scade pentru ca, mai nou, oamenii tind sa scape de aglomeratia si galagia de la oras si isi cumpara case in suburbii. Nu stiu cum sta treaba prin alte orase dar in Iasi, lumea se muta pe la Tomesti, Holboca, Aroneanu, valea lupului, sorogari, miroslava, lunca cetatuii, visani, paun, barnova, rediu. Si eu planuiesc sa ma mut pe viitor in afara orasului pt ca e zgomot, aglomeratie... nunti cu claxoane de te scot din sarite, etc. si e alta senzatia sa ai o gradina a ta, sa cresti legume, sa ai copaci, un caine sa alerge prin curte, parca-i alta viata.

• Votează
• Răspunde
• Raportează

The Inconvenient Truth About Islam From an Ex-Muslim Woman pe youtube. musulmanii sunt suboameni.

• Votează
• Răspunde
• Raportează

Vinzi cumperi sau prestezi pe internet? Incearca-ma.

• Votează
• Răspunde
• Raportează

al doilea mare oras romanesc dupa Bucuresti / al Romanie Mari / este Chisinaului , cu aproape 1 mlh de locuitori...

• Votează
• Răspunde
• Raportează

Vrei sa scapi de agentii imobiliari? Acum eusor.ro

• Votează
• Răspunde
• Raportează

uitati-va un pic la text - in 2008 populatia Timisoarei era de 312 400, in 2009 - 311 500, in 2010 - 311 428, iar in continuare scrie \"numarul de locuitori din cel mai dezvoltat oras din vestul tarii a crescut in ultimii ani \"

• Votează
• Răspunde
• Raportează

Aici Bucuresti Romania a fost ora: 11 0 minute 0 secunde ... :-) provincia din Timisoara potriviti-va ceasurile !!! ne pare rau. in ungureste nu putem sa dam ora exacta. Aici este Bucuresti Romania.

• Votează
• Răspunde
• Raportează

Iasul e o comuna, nu un oras! Transportul in comun e sublim, dar varza, ulitele pline de gropi, cite o crisma si o biserica dupa fiecare colt. Tot inainte!

• Votează
• Răspunde
• Raportează

clasamentul asta dupa numarul de locuitori, ma lasa rece. importanta au dezvoltarea economica si civilizatia unui oras. din pacate pt. timisoara, cu toate ca am crescut in plan economic, am scazut in planul civilizatiei. si asta datorita popularii orasului cu oameni atrasi de posibilitatea de a avea un loc de munca( in special moldoveni si olteni) . astia aduc cu ei si obiceiurile si asa se duce dreaq linistea orasului.

• Votează
• Răspunde
• Raportează

1.Timisoara
2.Iasi
3Cluj
4 Piatra Neamt
..........













666.
Bucuresti
Ca- i plin de tampiti ,care tampizeaza o tara -n -treaga!!

Hai Sictir Bucale...meriti luat in bot ,de n ai vazut de alea in frunte cu Becali-cica la Parlamentul European..Becali nu are mandria hartiei igienice sa stearga la anus un ROMAN!!

aSCUNDETI-L RAPID ;PANA NU SE IMPRASTIE ZVONUL CA- I REZENTANTUL TUTUROR ROMANILOR!!-anal-fabetul dreacu!

• Votează
• Răspunde
• Raportează

numa in romania scade populatia din orase!!!!in 22 de ani de la revolutie populatia din orasele romaniei a scazut cu 10 la suta in marile orase,si cu peste 20 la suta orasele sub 100 de mii de locuitori,in loc sa creasca populatia oraselor in 20 de ani cum era normal,a scazut,in '92 Constanta avea 351 de mii,Iasi=344 de mii,Timisoara=332 de mii,Cluj=328 de mii,Galati=326 de mii,Brasov=324 de mii,Craiova=305 mii Ploiesti=252 de mii,plus populatia din zona rurala a scazut cu mai mult de 20 la suta din '90 in coace....si scaderea populatiei in zonele urbane se datoreaza migrarii populatiei in tarile din U.E. si in mare masura proastei organizari de URBANISM!!!!a primariilor!!!!de la revolutie in coace nici Bucurestiul nu a crescut in nr de locuitori,in romania Bucurestiul trebuia sa a ajunga la cel putin 2,5 mil locuitori de respecta cresterea pe medie in europa iar Constanta,Iasi,Timisoara,,si Cluj trebuiau sa atinga cel putin 400 de mii de locuitori pana acuma fiecare!!!asta numa daca se construiau cartiere noi,birocratia nu era asa de mare,apa,gazul,electricitatea,canalizarea si asfaltarea noilor drumuri se facea mult mai usor,repede si in folosul locuitorilor,atunci aveam si noi niste orase mai mari si o economie mai buna!!!!asa cum in intreaga europa orasele se extind de la an la an,cu noi cartiere,noi strazi,noi scoli,noi spitale,etc...

• Votează
• Răspunde
• Raportează

Al doilea oras al Romaniei e BRAIGAL (Galati-Braila, separate de politica si de 10 km intre ele, pe dig, dar unite prin casele nou construite de-a lungul arterei, deci practic e aceeasi urbe), avand o populatie de 500.000 locuitori ( 300.000 Galati, 200.000 Braila) si, fireste , 2 sectoare.

• Votează
• Răspunde
• Raportează

Sarmizegetusa a fost tinta lui Traian ,asta se stie sigur .iar pentru a o ajunge a construit un mare pod pe Dunare tot in westul actualei Romanii ,nu e pomenit nici un Bucuresti,sau altele in nici un izvor istoric ADEVARAT si nu contrafacut in \"iepoca\" lui \"Ceasca \",asa ca va rugam la putin respect ,noi astia din vestul actualei Romanii. In orice caz nu ne consideram superiori asa cum fac jmecherii de Buftea /Ferentari ,etc...,cu marele Bucuresti de azi .La dezvoltarea lui am contribuit in special noi -provincia ,cum va place sa ne luati la misto- si de aceea nu am putut sa ne dezvoltam dupa cum trebuia .

• Votează
• Răspunde
• Raportează

Felicitari EVZ. Ai mai reusit si cu alte ocazii , ai reusit si acum. Stau si ma intreb cine din EVZ comanda articolele acestea care reusesc sa puna traficul IT pe jar? Sa poti sa speculezi o slabiciune umana ( ma refer desigur la timisoreni ) si sa faci asta cu o lovitura sub centura atat de bine aplicata este , trebuie sa recunoastem, o arta. Problema e ca in final , banii care se scurg in buzunarul EVZ ca rezultat al discordiei, ii platim noi toti prin ura/rasism/discordie/mediocritate/neintelegere si nu in ultimul rand nepasare. Citeam mai deunazi tot pe evz despre George Soros care speculeaza pietzele si face o carutza de bani din asta. Oamenii de peste tot se revolta dar nimeni nu poate face nimic pentru ca e legal. La fel si aici , EVZ este , din pacate, George Soros al Romaniei: ei arunca pastila si noi ne grabim sa le umplem buzunarele cu nevinovatia noastra.
Un al doilea posibil scenariu ar fi acela in care cel ce a comandat articolul este un simplu nene satul de arogatntza timisorenilor si in loc sa se ia personal de locuitorii vechii urbe ii lasa pe forumisti sa ii injure. Problema e ca si in aceste al doilea scenariu iesim cu totii tot la fel de sifonati din aceleasi motive de mai sus.
Varianta trei (optimista ) : in urma articolului si injuraturilor de pe forum tot romanul se intoarce la el acasa ( a se citi primarie ) si ii da afara pe toti cei care l-au adus in situatia asta. Voi mai credeti in Mos Craciun ? :)

• Votează
• Răspunde
• Raportează

cel mai de k a k a t oras din europa, se stie, e bucales. Rar vezi cate un roman mai spalat, restul mitikotzilor sint zigoineri si sarme.

• Votează
• Răspunde
• Raportează

O noua runda de discutii civilizate ,lasati expresiile \"literar artistice\" invatate in propria mahala ...

• Votează
• Răspunde
• Raportează

I simboli della mia città TIMISOARA 1212 attestata
• În anii 101 - 103 şi 105, romanii sub conducerea împăratului Traian au cucerit Dacia în două războaie sângeroase. Banatul a fost numit de cuceritori „DACIA RIPENSIS”.
• Pe locul unde se află astăzi Timişoara se crede că se găsea încă de pe vremea dacilor o localitate numită ZAMBARA. Istoriograful Ptolomeu pomeneşte acest nume în secolul al doilea înainte de Cristos. Nu se poate ştii cu precizie dacă această localitate sau alta, întemeiată de către romani s-a numit mai târziu TIBISCUM. În orice caz este foarte probabil că acest din urmă oraş, numit „MUNICIPIU” pe un document contemporan, este la originea Timişoarei de azi.
• În timpul năvălirilor barbare, mai ales de către avari, în locul „CASTRULUI ZAMBARA”, care se ruinase, se ridică localitatea „BEGUEY” numire luată de la râul Beghei.
• Locul unde s-a zidit centrul militar important „ZAMBARA”, mai apoi „BEGUEY” a fost ales din motive şi calcule strategice şi nu la întâmplare, fiind situat la confluenţa râurilor Timiş şi Beghei.
• Abia în anul 1212 se pomeneşte despre „CETATEA TIMIŞULUI” (Castrum Temesiensis) într-un document al regelui Andrei II. Timişoara era deci în acel moment loc fortificat „CASTRUM” şi e posibil că a avut acest caracter încă de la întemeierea ei.
• Călătorul turc Evlie Celebi ne-a lăsat o descriere a Timişoarei din anul 1660. Redăm unele părţi mai interesante din expunerea lui Celebi. Fortificaţia Timişoarei are cinci porţi, construite din lemn, boltite şi având uşi de fier, puternice şi mari. Porţile se închid în fiecare seară, ridicându-se podul care leagă poarta cu împrejurimea. Celebi ne lasă scris că: „Marea cetate s-a zidit în anul 1052.”
• După moartea ultimului rege din dinastia arpadiană (1301) pe tronul Ungariei urmează regi din dinastia franceză a angevinilor. Urcat pe tron în anul 1307, Carol Robert de Anjou nu se simte în siguranţă în capitala sa Buda, unde îl ameninţau puternicii săi duşmani din nobilimea maghiară. Dă ordin să se construiască la Timişoara clădirile necesare spre a instala curtea şi dregătoriile. În opt ani, meşteri italieni ridică un palat regal strălucitor, se perfecţionează fortificaţiile, se aduc soldaţi, se instalează negustori. Din localitatea sărăcăcioasă, fără importanţă, Timişoara devine de azi pe mâine un adevărat oraş, o capitală. Regele Carol Robert îşi mută reşedinţa la Timişoara în anul 1316. Castelul construit pentru reşedinţa regelui, forma două dreptunghiuri, cu laturile dirijate spre cele patru puncte cardinale, înconjurate de ziduri şi de şanţuri, legate între ele printr-un pod şi un turn puternic fortificat.
• La sfârşitul anului 1317 moare regina Maria Caterina, prima soţie a regelui Carol Robert, fiind înmormântată în noua capitală.
• Regele Carol Robert se căsătoreşte a doua oară cu sora împăratului Frederic al VII- lea. În anul 1319 moare şi această soţie în palatul din Timişoara, înmormântată fiind în catedrala catolică din Oradea.
• A treia soţie a regelui Carol Robert, Elisabeta, fiica regelui polon Vladislau petrece numai primii ani ai căsătoriei în palatul regal din Timişoara. Prin această din urmă căsătorie, celebrată la Buda în anul 1320, prestigiul regelui creşte iar criticile contra vieţii desfrânate pe care o dusese, amuţesc.
• Timişoara rămâne capitala ţării până în anul 1325. După mutarea capitalei la Vişegrad, apoi la Buda, regele mai vine în două rânduri la Timişoara. O dată în anul 1330, când porneşte nesocotita expediţie contra voievodului Basarab din Ţara Românească. Rezultatul expediţiei a fost dezastruos, însuşi regele abia putându-şi salva viaţa.
• A doua oară Carol Robert vine la Timişoara, la sărbătorile Crăciunului din anul 1332, pentru ultima dată în Timişoara.
• După moartea regelui Carol Robert în anul 1342, palatul regal din Timişoara ajunge bun al coroanei. Regii şi persoanele princiare, în timpul şederii sau trecerii lor prin Timişoara locuiesc în palatul regal.
• Regele Ludovic cel Mare a vizitat Timişoara în două rânduri. Prima dată în anul 1358, când porneşte o expediţie împotriva despotului sârb Uroş, iar a doua oară în anul 1368 când porneşte la război împotriva lui Vlaicu Vodă, domnul Munteniei.
• În anul 1385, văduva lui Ludovic cel Mare, regina Elisabeta stă împreună cu fiica sa Maria mai mult în palatul regal din Timişoara.
• Regele Sigismund însoţit de soţia sa Maria, vine la Timişoara în anul 1389 şi rămâne aici aproape doi ani. De aici conduce operaţiunile militare contra voievodului sârb Ştefan. În anii 1396, 1397, 1409, 1426, 1428, regele Sigismund stă vreme îndelungată la Timişoara, de unde dirijează operaţiunile militare contra turcilor.
• Între timp Timişoara a pierdut importanţa politică şi administrativă odată cu plecare curţii a câştigat însă o importanţă militară din ce în ce mai mare. Cetatea Timişoarei se considera ca una din cheile rezistenţei contra turcilor.
• În acest timp critic pentru creştinătate, apare românul Ioan Corvinul de Hunedoara. Prin faptele sale glorioase, Ioan Corvinul ajunge Voievod al Ardealului, Ban al Severinului, Comite permanent de Timiş, iar între anii 1446 - 1453 guvernator al Ungariei. Acest erou al creştinătăţii pleacă în anul 1443 din Timişoara în expediţia cea lungă, acoperindu-se de glorie în luptele cu turcii date în munţii Balcanilor.
• În anul 1443 a fost în Timişoara un cutremur de pământ atât de puternic, încât s-a dărâmat o parte din palatul regal o parte din fortificaţiile cetăţii şi mai multe edificii.
• În urma dispoziţiei din 8 august 1455 dată de către regele Ladislau a introdus pe Ioan Huniade în posesiunea cetăţii Timişoara şi ceea ce îi aparţin.
• La 24 ianuarie 1458 a fost ales ca rege al Ungariei Matei Corvin, fiul cel mic al lui Ioan Corvin care murise în luptele cu turcii.
• Matei Corvin, născut la Cluj de origine română a fost cel mai mare rege al Ungariei, mare viteaz, bun luptător, cinstit şi un rege drept. Matei ca rege vine la Timişoara, în palatul în care a copilărit şi îşi petrece timpul în sânul familiei.
• În 10 august 1514, Timişoara e asediată de trupelor revoluţionare ale lui Gheorghe Doja. Toma arhiepiscopul de Strigoniu, la îndemnul Papei Leon al X lea, predică o cruciadă contra turcilor. Peste 70.000 de ţărani dornici să scape de tirania nobilimii se înscriu sub steagul lui Doja. Cruciada se transformă între revoluţie a iobagilor, împotriva nobililor. De la Buda, Doja trece Tisa, pe la Seghedin, ajunge la Nădlac, Şiria, Şoimoş, Lipova apoi ajunge la Timişoara, unde îşi aşează tabăra pe câmpia Ulicia. Răsculaţii lui Doja, după lupte duse mai bine de o lună sunt înfrânţi. Doja cu toţi căpitanii săi sunt prinşi şi întemniţaţi, supuşi la foame şi grele torturi. După 15 zile Doja a fost aşezat într-un tron înroşit în foc şi i s-a pus pe cap o coroană de fier înroşită. Astfel, se stinge în cele mai grele chinuri martirul Gheorghe Doja pentru că vroia în anul 1514 ca iobagii să nu mai fie socotiţi drept vite, ci fiinţe omeneşti.
• În locul unde Doja a suferit cumplitele chinuri se află azi statuia Fecioarei Maria, din Piaţa Maria, iar strada se numeşte Gheorghe Doja.
• După mai multe lupte cu turcii, Timişoara cade în mâinile turcilor, în ziua de 26 iulie 1552, comandantul Losoncius a predat cetatea cu condiţia ca trupele să poată părăsi cetatea nestingherite, dar turcii nu s-au ţinut de cuvânt şi au ucis pe toţi care ieşeau din cetate. Astfel, asupra Timişoarei şi Banatului s-a lăsat întunericul unei dominaţii otomane de 164 de ani.
• Turcii şi-au dat seama de importanţa strategică a Cetăţii Timişoarei şi de aceea îi repară zidurile şi-i aduc mai multe îmbunătăţiri. Castelul cetăţii, adică fostul palat a lui Huniade serveşte drept locuinţă pentru paşă. Turnul de apă e sistat, iar insula ia numirea de Palanca Mică şi se populează din nou. Palanca Mare, care se întindea spre răsăritul oraşului, acum se extinde spre nord şi apus. Pe lângă mlaştinile care serveau de fortificaţii naturale şi care înconjurau Timişoara, turcii ridică întărituri, palisandre de stejar şi sapă şanţuri adânci în jurul Timişoarei.
• În anul 1716, când prinţul Eugeniu de Savoya atacă Timişoara, întâmpină a rezistenţă foarte îndârjită pentru că cetatea pe lângă fortificaţiile făcute de către turci şi cele naturale, întreg teritoriul dinspre Palanca Mare era o mlaştină inundată de apele Begheiului. Atacul a început asupra casei de vilegiatură a paşei, care era în cartierul Palanca Mare. În 29 August e cuprinsă moscheea din Palanca Mare. Armata turcească văzând că orice rezistenţă e inutilă capitulează în ziua de 12 octombrie 1716. Ieşirea trupelor turceşti s-a făcut în 17 octombrie 1716 pe poarta Belgradului.
• Intrarea în cetate a lui Eugeniu de Savoya ca învingător s-a făcut în 18 octombrie, ziua sa de naştere (10 octombrie 1663, Paris), pe poarta numită „Poarta Prinţului Eugen”. Drept amintire, Prinţul Eugen dă paşei un ceas de aur, iar paşa oferă învingătorului un cal arab de rasă.
• Papa Clemente al XI trimite lui Eugeniu de Savoya o sabie sfinţită, o pălărie de hermelină împodobită cu diamante şi pietre scumpe.
• Astfel, Timişoara şi Banatul, după 164 de ani de dominaţie turcească ajung iar în stîpânirea creştinilor. Pacea de la Passarovitz din anul 1718 consfinţeşte pentru turci pierderea Banatului, Olteniei şi a unei părţi din Serbia.
• După scuturarea jugului turcesc, oraşul Timişoara şi Banatul ajung sub conducerea militară imperială. Comandant al cetăţii Timişoara e numit contele Pavel de Vallis. Provincia sub numele „Banatul Timişean” nu e ataşată Ungariei, ci guvernată ca o provincie catolică – dându-i-se o administraţie cu totul separată de cea a Ungariei.
• Prinţul Eugeniu de Savoya recomandă, iar împăratul numeşte drept guvernator al Banatului Timişean pe general de cavaleria Mercy Claudius Florimund. Prinţul Eugeniu de Savoya dă lui Mercy severe dispoziţii ca în cetatea Timişoarei să nu primească decât germani romano-catolici, căci numai ei erau de toată încrederea.
• Guvernatorul Claudius Mercy s-a revelat în sarcina dificilă ce i s-a încredinţat ca un organizator şi un gospodar excepţional. Pentru oraşul Timişoara, în special, contele Mercy a făcut atât de mult încât trebuie să-l considerăm ca adevăratul întemeietor al oraşului modern. Ambiţia lui a fost să facă din Timişoara cel mai frumos oraş din imperiu.
• În cei 12 ani cât a comandat regiunea, contele Mercy a început secătuirea mocirlelor, canalizând Begheiului, a încurajat agricultura şi a pus bazele unei industrii înfloritoare într-un cartier nou creat (Fabrică). Sub guvernarea lui a început construirea cetăţii moderne, o serie de edificii publice existente şi astăzi, au fost clădite în anii aceia. Numit în 1733 comandantul trupelor din Italia, contele Mercy a căzut pe câmpul de luptă lângă Parma, dar urmaşii lui au continuat opera începută.
• La sfârşitul secolului al XVIII lea, oraşul Timişoara este socotit drept unul dintre cele mai frumoase şi curate oraşe ale Europei.
• În anul 1781, Timişoara e declarat municipiu (oraş liber regesc) prin diploma lui Iosif al II lea, din 21 Decembrie 1781. Această diplomă e reînnoită de către împăratul Leopold al II lea, iar în anul 1790, înscrisă în legile ţării.
• În anul 1809 visteria şi tezaurul imperial e mutat de la Viena la Timişoara ca nu cumva să ajungă în mâinile lui Napoleon. Tezaurul e adus de miliţia oraşului, înfiinţată în anul 1808, având în grijă paza oraşului şi stând în permanenţă de veghe la porţile cetăţii.
• Ecoul evenimentelor din 15 martie 1848 din Pesta ajunge în Timişoara la 18 martie. În această zi se ţine o adunare populară, în faţa Primăriei, sub conducerea primarului Ion Preyer. Adunarea asigură pe împărat de ataşamentul şi neţărmuritul devotament al cetăţenilor faţă de tron. Ungurii ridică steagul răzvrătirii şi al despărţirii de Austria. În ziua de 10 octombrie 1848, generalul Rucavina proclamă stare de asediu pe teritoriul Timişoarei. Trupele revoluţionare maghiare vin spre Timişoara cu 6.000 de soldaţi şi 300 de tunuri. În 26 aprilie 1849, Bem conducătorul suprem al revoluţionarilor trece prin comunele Urseni, Giroc, Freidorf şi atacă avanposturile Timişoarei, dar fără rezultatul dorit. Asediul ţine 107 zile, în care timp Timişoara suferă din cauza lipsei de alimente şi a scumpetei. Dacă lupta de la Sânandrei armata maghiară se destramă. Banatul şi Timişoara e din nou desfăcută de Ungaria, Timişoara ajunge capitala „Voivodinei sârbeşti şi Banatului Timişan”, înfiinţată prin rescriptul imperial din 18 noiembrie 1849. Guvernator e numit contele Ion Coronini Cronberg, dar în anul 1860 Voivodina se desfiinţează, iar Banatul e cedat Ungariei.
• În anul 1723 se încep fortificaţiile cetăţii Timişoara, care se termină în anul 1765, piatra fundamentală s-a aşezat în 25 aprilie 1723.
• Contele Mercy în anul 1728 canalizează apa Begheiului, fapt care dă Timişoarei un nou imbold de dezvoltare.
• În anul 1774 se face încercarea de alimentare cu apă potabilă a Timişoarei, aducându-se în cetate, apă, din cartierul Fabrică, pe o ţeavă groasă, acest apeduct e o realizare pentru acea perioadă.
• În anul 1771 se deschide prima tipografie în Timişoara, e tipografia Matei Heimerl. În această tipografie se tipăresc mai multe calendare.
• În jurul cetăţii, radial s-au dezvoltat noi cartiere, cel mai vechi este „Maierele Române”, înfiinţat în anul 1718 (actualul cartier Elisabetin). În anul 1720 se înfiinţează cartierul „Fabrică”, iar în anul 1744 ia fiinţă cartierul „Iosefin”.
• Oraşul Timişoara se dezvoltă, cetatea şi zidurile de apărare devin inutile şi începe demolarea zidurilor şi porţile cetăţii, începând cu anul 1892 şi până în 1910 cartierele unindu-se cu Cetatea.
• În anul 1731 – 1734 s-a construit Primăria Veche în Piaţa Libertăţii, care s-a mai numit şi Primăria Nouă şi Primăria Germană.
• Biserica ortodoxă sârbă din Piaţa Unirii este construită între anii 1744 – 1748, turnurile sunt reconstruite între 1791 – 1792.
• Prefectura Veche din Piaţa Unirii este construită între 1754 – 1774 şi s-a mai numit Casa Preşedintelui şi Palatul Baroc.
• Biserica Domul romano-catolic din Piaţa Unirii este construită între anii 1736 – 1774, are 9 altare şi o frumoasă orgă.
• Palatul Dicasterial s-a zidit imediat după 1849, pentru a servi ca sediu „Voivodinei”.
• Acestea sunt doar câteva din vechile construcţii, care mai sunt şi azi în Timişoara şi fac parte din frumoasa arhitectură a oraşului.
• În partea a doua a secolului XIX o avalanşă de noutăţi tehnice revoluţionează viaţa urbană a oraşului Timişoara:
o În 1853 se introduce în oraş telegrafia;
o În 1857 se introduce iluminatul public cu gaz, Timişoara este primul din ţară;
o În 1857 se leagă oraşul la reţeaua feroviară europeană;
o În 1867 ia fiinţă în Timişoara, Societatea de tramvaie cu cai care să uşureze comunicaţia între cartierele oraşului.
o În 1881 se instalează moderna reţea telefonică;
o În 1884 Timişoara este primul oraş din Europa cu străzile iluminate electric;
o În 1895 începe asfaltarea străzilor;
o În 1899 se pune în funcţiune tramvaiul electric, înaintea multor oraşe mari din Europa;
o Între 1912 – 1914 se modernizează reţeaua de apă şi canal;
o Timişoara s-a mai numit: oraşul florilor, oraşul parcurilor, oraşul grădină. Timişoara a avut un cult pentru creşterea florilor şi foarte multe grădinării vestite în Balcani şi în toată Europa.
• Timişoara în timpul primului război mondial 1914 – 1918: În 26 iulie 1914 apar pe zidurile oraşului afişele de mobilizare generală. Presa din Timişoara în cei doi ani de la începutul războiului a scris cât se poate de rezervat despre România şi lasă să se întrevadă că România va intra în război, alături de Austro-Ungaria. Când însă în anul 1916, România declară război puterilor centrale, ziarele timişorene, duc o campanie de nemaipomenită ură împotriva tuturor politicienilor din Regat. În 7 septembrie 1916 se introduce în Timişoara şi în întreg Banatul starea de asediu. Cele mai multe şcoli, pe durata războiului au fost rechiziţionate, servind de spitale militare. În toamna anului 1918, prăbuşirea frontului Austro-Ungar produce în Timişoara mari tulburări şi mişcări de stradă. Manifestanţii dărâmă în 26 octombrie 1918 statuia generalului Anton Scudier, monumentul lui Coronini, fost general austriac şi în 27 octombrie profanează monumentul victoriei din faţa primăriei.
• În 28 iulie 1919 Timişoara ajunge sub stăpânire românească.
• Duminică, 3 August 1919 la ora 8 dimineaţa, intră în Timişoara trupele române, sub comanda colonelului Economu. La vama oraşului, trupele sunt întâmpinate de o mulţime de oameni, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, în frunte cu prefectul dr. Aurel Cosma care emoţionat de măreţia evenimentului istoric, binecuvântează pe cei care vin pentru a restabili o dreptate istorică. În 10 august 1919 se ţine în Timişoara o mare adunare populară a tuturor bănăţenilor, în care cei peste 40.000 de participanţi votează rezoluţia unirii banatului cu România.
Octavian Leşcu

• Votează
• Răspunde
• Raportează

constanta are peste 400000 de locuitori, vara chiar 800000

• Votează
• Răspunde
• Raportează

constanta are peste 400000 de locuitori

• Votează
• Răspunde
• Raportează

Nu are nici o semnificatie care e al doilea oras.....diferentele intre primele 4 orase dupa Bucuresti sunt atat de mici incat daca aduni populatia Iasului,Constantei,Clujului si a Timisoarei e de 3 sferturi din Bucuresti...asa ca despre ce vorbim!

• Votează
• Răspunde
• Raportează

cati bani ati facut din articolul asta care nu ajuta cu nimic?

• Votează
• Răspunde
• Raportează

BANATU- I FRUNCEA!!

Si Bucovina mincea!!

Hai, muscati praful ,restul..

• Votează
• Răspunde
• Raportează

Marile realizari ale Continental si Siemens la Timisoara: stie cineva cati angajati sunt la Iasi pentru astea doua firme?

• Votează
• Răspunde
• Raportează

Iasiul e numarul 2 inca desi dupa Revolutie a fost un adevarat atac asupra lui avand pentru ca mereu a avut primari de opozitie.

• Votează
• Răspunde
• Raportează

cui ii pasa care oras are mai multi locuitori ?

vad multe comentarii , probabil oameni disperati care nu au realizari personale , si se pot mandri doar cu oarasul in care ei locuiesc (care oras nu da pe ei nici un scuipat).

• Votează
• Răspunde
• Raportează

Zona Metropolitana PLOIESTI are vreo 350 000 de locuitori.La fel ca judetul prahova(judetul...repet) este al doilea la contributia la PIB...parca Poiestiul al 3 lea dupa Constanta si un pic inaintea Clujului...deci cimicioara si iasingtown sunt in spate....la fel pentru curiosi in afara de ceva cu care sunt mandrii gazarii regateni si republicani ai lui nenea Iancu....asa cum a ramas in istorie este singurul oras care s-a proclamat republica...utopie sau ironie e ceva unic...si pentru cei care nu cunosc istorie ESTE SINGURUL ORAS din LUME demolat in timpul celui de-al 2 lea razboi mondial si recladit de ploesteni...si apoi redemolat de comunisti si acum se reconstruieste iar...altii nu au cunoscut ororile razboiului ca ei nu aveau de aparat 3 combinate petrochimice si nici nebuneala maretiei deoarece nu erau asa aproape de bucale si nici nod feroviar important si poarta intre muntenia-ardeal si oltenia.Oricum se stie ca excrementul zilei baga mereu articole provocatoare, comandate si binenteles platite de organisme obscure care incita la ura si viloente

• Votează
• Răspunde
• Raportează

Banatul a fost recladit de GERMANI, nu de romani. Contributia romanilor la dezvoltarea Banatului este minima. Fara germani ar fi fost Banatul mai inapoiat decat Moldova. In Moldova toate monumentele de cultura sunt romanesti (nu ma refer doar la cetati, ci si la manastirile care sunt patrimoniu UNESCO), iar cei mai vestiti compozitori si scriitori romani sunt moldoveni. Ce au realizat romanii din Banat mai presus decat cei din Moldova????????????

• Votează
• Răspunde
• Raportează