Angajaţi slabi, patroni fără interes

Asta, cu atât mai mult cu cât ţara noastră se află în coada clasamentului european în privinţa calificării profesionale. Singurele state care stau mai prost sunt Albania şi Bulgaria.

Problemele se ţin însă lanţ: în ciuda eforturilor depuse de specialişti pentru a-i ajuta, angajatorii români pierd anual milioane de euro, deoarece sunt nu doar incapabili, ci mai ales dezinteresaţi să investească în propriii angajaţi.

Mai multe proiecte în 2009

O analiză realizată recent de Autoritatea pentru Managementul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) arată că, anul trecut, au existat, totuşi, ceva mai mulţi angajatori interesaţi să obţină fonduri pentru calificarea angajaţilor, faţă de 2008 (primul an în care s-au alocat bani pentru proiectele depuse de solicitanţii români), când numărul celor care au depus proiecte a fost „mai mult decât infim”.

„Din analiza numărului de proiecte strategice rezultă că numărul acestora a crescut de aproape trei ori în 2009 faţă de 2008”, se arată în documentul AMPOSDRU. In suficient însă, susţin spe cialiştii.

Concret, potrivit raportului, numărul proiectelor depuse, în 2009, de instituţiile publice, de patronate şi de sindicate s-a dublat faţă de anul precedent, iar cel al proiectelor întocmite de organizaţiile non-guvernamentale a crescut de peste trei ori. Aşa se face că, de la un total de 110 proiecte declarate viabile, în 2008 s-a ajuns la aproape 1.000, în 2009.

Dezinteres chiar şi pentru salarii, în an de criză

Altfel arată însă situaţia în privinţa celor şase linii de finanţare pentru proiectele de ajutoare de stat, lansate anul trecut. Acestea au fost oferite doar întreprinderilor, pentru ocuparea forţei de muncă, formarea profesională a angajaţilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în scopul prevenirii accidentelor şi bolilor profesionale.

În plus - arată analiza AMPOSDRU - patronii au manifestat un interes foarte mic pentru bani, deşi puteau acoperi din fonduri europene chiar şi salariile noi lor angajaţi - foşti şomeri, ţărani sau proaspăt absolvenţi. Asta, într-un an de criză economică, în care zeci de mii de companii s-au închis, iar sute de mii de oameni au rămas fără loc de muncă.

De exemplu, rata de absorbţie a ajutorului pentru acoperirea costurilor salariale ale patronilor cu persoanele din mediul rural şi cu şomerii nou-încadraţi în muncă a fost de numai 6,4%. Cu alte cuvinte, angajatorii şi-au dat silinţa să obţină doar 3,5 milioane de euro din totalul disponibil de aproape 55 de milioane de euro.

Procente la fel de mici de absorbţie a sumelor nerambursabile au fost realizate şi în programele de formare a tinerilor angajaţi, dar şi pentru cele dedicate calificării şi recalificării muncitorilor cu vechime. O rată mică de absorbţie - doar nouă milioane de euro (31%) - s-a înregistrat şi în cazul schemei „de ajutor de minimis” pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă.

Cea mai de succes s-a dovedit a fi schema de ajutor de stat destinată specializării angajaţilor în meseriile pe care sunt încadraţi, cu o rată de absorbţie de peste 70% - aproximativ 10 milioane de euro.

Urmarea: autorităţile europene au decis să le mai acorde o şansă patronilor români şi să prelungească termenul-limită pentru depunerea proiectelor până la 31 martie 2010.

Patronii dau vina pe birocraţia excesivă din UE

Chiar dacă şi-au demonstrat incompetenţa în a atrage fonduri europene, reprezentanţii patronatelor dau vina pe birocraţia excesivă din Uniunea Europeană şi pe dificultatea de a înţelege cum anume trebuie să arate o cerere „perfectă” pentru aceste ajutoare.

„Procedura este foarte complicată pe Fondul Social European, şi aceasta este şi părerea altor patronate din Europa. Sunt de nefolosit aceste fonduri structurale, aşa că încercăm să obţinem de la Comisia Europeană relaxarea procedurilor”, explică preşedintele UGIR 1903, Cezar Corâci. Acesta susţine că procedurile sunt „de neînţeles, greoaie, sofisticate, complicate”.

„Să nu vă imaginaţi că, într-un an de criză cum a fost 2009, angajatorii nu ar fi vrut să ia aceşti bani, gratis, de la Uniunea Europeană, ca să-şi menţină şi să-şi profesionalizeze oamenii sau să angajeze alţii. Majoritatea firmelor nu au însă angajaţi pregătiţi pentru întocmirea de proiecte pe fonduri europene şi cu atât mai puţin un departament specializat în aşa ceva, mai ales că unele întreprinderi mici şi mijlocii au doar trei, cinci, maximum şapte salariaţi. Am cerut reprezentanţilor Ministerului Muncii să ni se acorde consultanţă gratuită pentru scrierea şi implementarea proiectelor, dacă vrem să absorbim aceste fonduri”, arată Corâci.

El este contrazis însă de Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS) - organizaţie care a câştigat până acum câteva proiecte din fondurile destinate dezvoltării resursei umane autohtone. Potrivit lui Costin, realitatea este că „nu a existat interes” din partea angajatorilor, în acest domeniu.

„Mulţi dintre patroni credeau că pot folosi aceşti bani şi pentru plata altor obligaţii, nu au ştiut ce regim special au, de fapt, aceste sume. Oricum, nu a existat interes. Noi le-am propus inclusiv să le scriem proiectele, numai să ia banii ăştia şi să-şi mai păstreze angajaţii”, susţine Costin. Acesta subliniază că a fost şi la Constanţa, unde peste 100 de firme au făcut restructurări, ce puteau fi evitate cu bani europeni - şi la Sibiu, pentru a le propune patronilor ca BNS să le întocmească proiectele. „Doar vreo două firme au fost de acord, una din domeniul pazei şi protecţiei şi încă una în domeniul con strucţiilor de maşini”, conchide descumpănit liderul sindical.

START GREOI

Finanţare europeană pentru lapte în şcoli

Implementat din anul şcolar 2003- 2004, programul „Cornul şi lap tele” a fost finanţat la început din bugetul consiliilor judeţene. În lipsa banilor însă, majoritatea primăriilor au început să atragă fonduri europene pentru subvenţionarea acestuia. Începutul a fost dificil. Asta, întrucât rigorile UE în privinţa calităţii produselor sunt mai ridicate, iar mulţi producători de lactate nu erau eligibili. „În anul şcolar 2008-2009, numărul cererilor de finanţare a crescut. Au fost multe probleme la început. În primul rând, oamenii din teritoriu s-au confruntat cu dificultăţi în înţelegerea condiţiilor impuse de Comunitatea Europeană, faţă de care nu puteau înregistra nicio abatere. Cu timpul, au început însă să înţeleagă că trebuie să creştem calitatea produselor care ajung la cei mici”, a explicat Iolanda Dreossi, expert al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Odată cu majorarea numărului de cereri, fondurile europene au fost suplimentate. Astfel, în anul şcolar 2008-2009 primăriile au absorbit 5,5 milioane de euro pentru „Cornul şi laptele”. (Andreea Archip)