Javier Solana: „E important să ajutaţi la consolidarea Moldovei“

Javier Solana: RecunoaÅŸterea independenÅ£ei statului Kosovo este o decizie ce trebuie luată de fiecare stat membru, în concordanţă cu legislaÅ£ia naÅ£ională. Este, deci, responsabilitatea autorităţilor de la BucureÅŸti să decidă asupra acestei probleme. Trebuie spus însă că trecem printr-un moment crucial în privinÅ£a sorÅ£ii acelei părÅ£i din Europa. Este fundamental ca toÅ£i cei implicaÅ£i în regiune, dar ÅŸi comunitatea internaÅ£ională, să facă toate eforturile posibile pentru a contribui la stabilitatea zonei de vest a Balcanilor. Uniunea Europeană ÅŸi-a asumat responsabilităţi ÅŸi a decis să ajute autorităţile din Kosovo pentru realizarea unui sistem legal funcÅ£ional, prin acÅ£iuni de monitorizare ÅŸi consiliere, în special pe zonele de combatere a criminalităţii organizate, a corupÅ£ iei ÅŸi a serviciilor corecÅ£ionale. Dar aÅŸ vrea să repet, ÅŸi poporul sârb are o perspectivă europeană ÅŸi vom continua eforturile de a ajuta Serbia să se apropie treptat de Uniunea Europeană.

Într-un raport al cărui coautor sunteÅ£i avertizaÅ£i asupra faptului că am putea intra în era unui nou conflict între Rusia ÅŸi Occident pe tema resurselor energetice din zona arctică. Cât de periculoasă e Rusia?
Ceea ce raportul respectiv spune este că trebuie să fim conÅŸtienÅ£i de faptul că schimbările climaterice implică o serie de riscuri, că impactul acestor schimbări se poate simÅ£i deja ÅŸi că efectele, în acest caz, depăşesc cu mult simplele probleme de mediu. Schimbările climaterice cauzează, de asemenea, serioase probleme politice ÅŸi de securitate naÅ£ională ce afectează direct interesele europene. Aceste aspecte trebuie dezbătute împreună, ca europeni, dar, ÅŸi pe o scară mai largă, alături de Rusia, China, de ţările africane ÅŸi de alÅ£i parteneri din lume. Topirea gheÅ£ii ÅŸi creÅŸterea apelor implică o micÅŸorare a pământului cultivabil ÅŸi a resurselor de apă potabilă care, la rândul lor, declanÅŸează instabilitate politică ÅŸi migraÅ£ie masivă. Un alt efect al încălzirii globale este modificarea graniÅ£elor. Vor fi cereri teritoriale, noi zone economice exclusive vor lua naÅŸtere ÅŸi noi căi comerciale vor fi create. Toate aceste probleme trebuie discutate în regim de urgenţă.

„AÅŸteptăm ca România să ia o decizie finală“


Trimiterea a 120 de militari români în Africa, sub egida UE, a stârnit controverse între preÅŸedintele Băsescu ÅŸi ministrul apărării ÅŸi cel de externe de la BucureÅŸti. România nu a luat încă o decizie în acest caz. Cât de rapid ar trebui să o facă ÅŸi care ar fi costurile unei întârzieri prea mari în acest sens?
„EUFOR Ciad/RCA“ este cea mai importantă operaÅ£iune militară condusă, în prezent, de Uniunea Europeană. Conflictul din Darfur a cauzat prea multă suferinţă, de prea mult timp. Vorbim despre sute de mii de morÅ£i ÅŸi milioane de refugiaÅ£i. ConsecinÅ£ele acestui conflict au depăşit graniÅ£ele Sudanului, ajungând până în estul Ciadului ÅŸi în nord-estul Republicii Cetrafricane. În aceste zone, trupele EUFOR au, ca obiective principale, să contribuie la protecÅ£ia civililor, în special a refugiaÅ£ilor, dar ÅŸi să faciliteze transporturile cu ajutoare umanitare ÅŸi să-i protejeze pe membrii organizaÅ£iilor umanitare care sunt puÅŸi în faÅ£a unor condiÅ£ii extrem de dificile. Trimiterea de trupe militare în zonă a decurs bine. Pe 15 martie dispuneam de un număr de forÅ£e armate cuprins între 1.500 ÅŸi 2.000 de persoane ÅŸi ne aÅŸteptăm ca, până la sfârÅŸitul lunii mai, să ajungem la 3.700 de soldaÅ£i, proveniÅ£i din 14 state membre ale Uniunii Europene. AÅŸteptăm ca România să ia o decizie finală în acest caz. FiÅ£i convinÅŸ i că ajutorul dumneavoastră va fi privit ca o contribuÅ£ie semnificativă din partea unui stat membru ÅŸi un semn clar al responsabilităţ ii ÅŸi solidarităţii faţă de condiÅ£ ia oamenilor din acea regiune.

AÅ£i declarat presei ruse că Republica Moldova nu are ÅŸanse să adere la Uniunea Europeană. România, în schimb, sprijină ideea unui viitor al Moldovei în UE. Cum caracterizaÅ£i avântul BucureÅŸtiului în această problemă: raÅ£ional sau, mai degrabă, patriotic, dată fiind istoria comună?
Moldova nu este niciun candidat, nicio Å£ară în creÅŸtere, iar relaÅ£iile ei cu Uniunea Europeană sunt dezvoltate în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV). PEV nu priveÅŸte extinderea, dar nici nu împiedică acest drept. După cum ÅŸtiÅ£i, chestiunea lărgirii Uniunii Europene continuă să fie în dezbatere, însă nu au fost luate decizii clare în această privinţă. Moldova este un vecin-cheie ÅŸi partener al UE ÅŸi dorim să dezvoltăm această relaÅ£ie. În mare măsură, acest lucru va depinde de Moldova ÅŸi de reformele pe care este dispusă să le facă. AÅŸ vrea să încurajez guvernul moldovean să se străduiască să implementeze o agendă de reforme economice ÅŸi politice bine definită. Uniunea Europeană este partenerul Moldovei în această tentativă, dar guvernul de la ChiÅŸinău trebuie să ocupe locul ÅŸoferului. Aceste reforme sunt fundamentale ÅŸi în privinÅ£a rezolvării conflictului transnistrean. Un eventual succes ar încuraja ipoteza reunificării în acea regiune. Cât priveÅŸte poziÅ£ia României în această problemă, este important ca relaÅ£iile dintre BucureÅŸ ti ÅŸi ChiÅŸinău să se dezvolte într-o direcÅ£ie pozitivă. AveÅ£i multe legături istorice. SunteÅ£i vecini. DeÅŸi istoria este importantă, este vital totuÅŸi să vă concentraÅ£ i pe momentul actual ÅŸi pe clădirea unui viitor. Este important ca România să ajute la consolidarea Moldovei. Propria experienţă în transformarea societăţii vă poate fi de mare folos în relaÅ£ia cu vecinii.

’Conflictul din Darfur a cauzat prea multă suferinţă. (...) FiÅ£i convinÅŸi că ajutorul dumneavoastră va fi privit ca o contribuÅ£ie semnificativă din partea unui stat membru. ’, Javier Solana, Însărcinatul cu Politica Externă ÅŸi de Securitate a UE

CV

Javier Solana

> Născut la Madrid pe 14 iulie 1942

> Doctor în fizică, profesor la Universitatea „Complutense, din Madrid

> Membru al Parlamentului Spaniol din 1977

> Ministru al culturii, între decembrie 1982 ÅŸi iulie 1988 > Ministru al educaÅ£iei ÅŸi ÅŸtiinÅ£ei, iulie 1988-iulie 1992

> Ministru al afacerilor externe, iulie 1992- decembrie 1995

> Secretar general al NATO, decembrie 1995- octombrie 1999

> Secretar general al Consiliului Europei ÅŸi înalt reprezentant pentru politica comună externă ÅŸi de securitate, începând de pe 18 octombrie 1999.

’’(...) este important ca relaÅ£iile dintre BucureÅŸ ti ÅŸi ChiÅŸinău să se dezvolte. DeÅŸi istoria este importantă, este vital să vă concentraÅ£i pe momentul actual ÅŸi pe clădirea unui viitor. Este important ca România să ajute la consolidarea Moldovei“, Javier Solana, Însărcinatul cu Politica Externă ÅŸi de Securitate a UE