După ce am fost aduşi cu picioarele pe pământ de o parte din efectele crizei, analiştii preconizau că, în 2009, noul guvern va lua toate măsurile nepopulare pentru ieşirea din criză. Nici acest lucru nu s-a întâmplat pentru că şi 2009 este un an electoral.
Astfel că, travaliul crizei pe plan naţional din ultimul an riscă să dea naştere la concedierea a câteva sute de mii de bugetari. În timp ce ministrul finanţelor de anul trecut, Varujan Vosganian, făcea bugetul pentru 2009 bazat pe o creştere de 6%, criza i-a stricat calculele.
România a ajuns în jumătate de an (de la finele lui 2008 până la jumătatea lui 2009), de la o creştere de 8% la una de aproape -8%. Mai mult, premierul de anul trecut, Călin Popescu- Tăriceanu, visa în luna septembrie a anului trecut la români care vor cumpăra case în SUA, după ce acestea dădeau primele semne de comă economică.
Palma peste ochi i-a venit două luni mai târziu, când mulţi românii cu credite au intrat în imposibilitatea plăţii ratelor care crescuseră din cauza devalorizării leului şi majorării dobânzilor. Astfel că, lăcomia pentru creditul cu buletinul s-a trasformat din „case în State” în „case executate” în România.
De la „nu vrem banii FMI” la întins mâna
Nici preşedintele Train Băsescu nu a fost scutit de bâlbâieli politice. După ce a călcat strâmb cu „România nu va simţi criza”, s-a impedicat în „ultimul lucru pe care- l vom face este să luăm bani de la FMI”.
După aceste replici memorabile, România a bătut la uşa Fondului şi a întins mâna la un ajutor de 20 de miliarde de euro. În aceeaşi postură a fost pus şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care afirma în octombrie că banca naţională este pregătită să con tracareze efectele crizei.
La finele lui 2008 şi începutul lui 2009, leul era pus cu botul pe labe după ce pierdea peste 20 de bani într-un timp-record. Deşi şeful Băncii Naţionale vedea recesiunea în forma literei V, aceasta pare acum mai mult a fi desprinsă din alfabetul chinezesc.
TRAIAN BĂSESCU:
„România nu va fi afectată de criza pornită din SUA şi răspândită în ţările dezvoltate ale lumii.”
septembrie 2008
„Criza nu ne iartă dacă nu suntem prudenţi. Există un risc de gripaj în economie, pentru că băncile nu mai vor să se împrumute reciproc.”
octombrie 2008
„Ultimul lucru pe care îl va face România va fi să se împrumute la Fondul Monetar Internaţional. Ştiu că această idee este controversată, dar vom merge pe zonele practice.”
ianuarie 2009
MUGUR ISĂRESCU:
„Economia nu e afectată în mod direct de criza financiară, iar BNR e pregătită să ia măsurile adecvate în cazul apariţiei unor probleme în sectorul financiar.”
octombrie 2008
„Activitatea economică va slăbi şi va fi o creştere, probabil, între 3 şi 6%, depinzând foarte mult de cât de înţeleaptă va fi componenta politică.”
noiembrie 2008
„Cred în continuare că vom avea un V al recesiunii şi că punctul minim a fost atins în primul trimestru.”
mai 2009
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU:
„Criza din SUA ar putea determina o scădere pentru anumite active imobiliare, ceea ce va permite românilor să cumpere case în SUA.”
septembrie 2008
„România poate adopta măsuri în caz de necesitate. Nu are rost să discutăm acum despre măsuri punctuale deoarece nu avem în acest moment o problemă.”
octombrie 2008
„Nu trebuie să ne mai mire faptul că guvernul PDL-PSD şi preşedintele Băsescu se aruncă la picioarele FMI.”
martie 2009
EMIL BOC:
„Cu înţelepciune cred că putem depăşi acest an greu şi am încrederea că guvernul PDL-PSD va avea maturitatea să ducă ţara acolo unde trebuie”
decembrie 2008
„Criza poate reprezenta pentru noi şi o oportunitate de a derula un proces de reformă a economiei care a fost amânat timp de 20 de ani.”
mai 2009
„Criza trebuie să fie dieta care să pună capăt obezităţii statului. Avem nevoie de un stat suplu, care să răspundă nevoilor oamenilor.”
septembrie 2009
MATEMATICA UNEI ECUAŢII NEREZOLVATE
O criză, doi miniştri, trei planuri de salvare eşuate
Ineficienţa a doi miniştri de finanţe a fost dovedită din plin în acest an de criză. Aceştia s-au întrecut atât prin declaraţii prea optimiste, cât şi prin faptele lor.
Fostul şef al finanţelor, Varujan Vosganian, considera că actuala criză economică are şi părţi bune, şi anume faptul că în această perioadă se încheie definitiv epoca îmbogăţirilor după Revoluţie, epoca celor care făceau averi peste noapte. „E o perioadă în care, ca să reziste, trebuie să aducă bani de acasă”, spunea fostul ministru fără să-i ia în calcul şi pe cei care nu au bani nici acasă.
Mai mult, după ce acesta a ajuns din ministru fost ministru, ne-a mai îmbogăţit cu o perlă financiară: „Criza economică din România se va încheia mai devreme decât în statele vestice”. În opinia sa, ţara noastră are încă multe zone nerezolvate şi multe oportunităţi care o vor ajuta să depăşească perioada dificilă pe care o traversează.
Pe de altă parte, politica fiscală dusă de Gheorghe Pogea, actualul ministru al finanţelor, a trecut pe linie moartă, în primele opt luni ale acestui an, aproximativ 150.000 de firme. Totodată, devansarea majorării accizei pentru ţigări a scumpit aceste produse într-atât încât tot mai mulţi români nu-şi mai permit să cumpere ţigări vândute legal. Ei aleg contrabanda, care a ajuns să acapareze 25% din piaţa produselor de tutun.
Una dintre măsurile anticriză propuse de Pogea a fost trimiterea bugetarilor în concedii neplătite sau scurtarea programului de lucru. Deşi toate pseudo-măsurile anticriză luate până acum nu ne-au lăsat decât cu un gust amar, economiştii cred că adevăratul acru îl vom simţi de-abia după ce vor trece şi alegerile prezidenţiale.
Bătălia măsurilor anticriză
O dovadă în plus a ineficienţei guvernului sunt cele trei planuri de măsuri anticriză asumate în faţa naţiunii în numai nouă luni. Primele măsuri, anunţate de Călin Popescu-Tăriceanu în noiembrie 2008, au fost şterse cu buretele de noul guvern.
„Planul anticriză Boc 1” a fost anunţat la sfârşitul lunii ianuarie 2009, după îndelungi negocieri cu sindicatele şi patronatele. Partenerii sociali au acuzat executivul de creşterea nepotrivită a impozitelor, precum şi de faptul că puţinele soluţii benefice pentru firme sunt greu de aplicat.
La jumătatea lunii august a apărut „Planul anticriză Boc 2”, care nu a fost decât o ediţie revizuită şi adăugită a primului set de măsuri.
Mâine în Evenimentul zilei:
Criza a pus leul cu botul pe labe, astfel românii au simţit pe pielea lor cum rata la bancă a devenit sufocantă, iar cheltuielile de zi cu zi au explodat. Citiţi cum a gestionat BNR salvarea faţă de alte bănci centrale.
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum