Kosovo: pruncul Balcanilor are încă picioare de lut | MULTIMEDIA

 
Procesul de recunoaştere a Kosovo şi-a încetinit ritmul după ce Belgradul a contestat legalitatea independenţei la Curtea Internaţională de Justiţie, care urmează să se pronunţe în câteva luni. Deşi verdictul nu este unul coercitiv, Belgradul speră, în cazul unui aviz pozitiv, să readucă problema statutului fostei sale provincii la masa tratativelor.

Între timp, Kosovo, încrezător că nu mai este cale de întoarcere, a devenit membru al Fondului Monetar Internaţional şi al Băncii Mondiale şi se străduieşte să se alăture Naţiunilor Unite. Dificultăţile economice acute cu care se confruntă micul stat, unul dintre cele mai sărace din Europa şi cu o rată a şomajului de peste 40 de procente, îşi fac tot mai simţită prezenţa.
 
După recentele greve ale poliţiştilor şi personalului medical, care au cerut dublarea salariilor, vameşii şi angajaţii sectorului judiciar se pregătesc să ia cu asalt străzile Priştinei pentru a-şi cere drepturile. „Va fi o primăvara fierbinte”, a sintetizat analistul kosovar Bardi Hamzai, citat de AFP.

Linişte peste graniţă

În Albania, populaţia priveşte acum cu detaşare la situaţia etnicilor de acelaşi sânge de peste munţi. „Pentru albanezi, independenţa era singura modalitate de a aduce pacea în Kosovo”, a declarat, pentru EVZ, Manjola Hala, jurnalist freelancer din Tirana.

„În mod clar, sentimentul pe care albanezii îl au faţă de Kosovo este mai mult decât unul de simplă vecinătate. Este o legătură specială între oameni care vorbesc aceeaşi limbă”, a explicat ea. Odată instalată starea de acalmie în fosta provincie sârbă, albanezii şi-au direcţionat însă interesul spre problemele propriei ţări.
 
„Spre deosebire de anul trecut, la nivelul opiniei publice se simte o pasiune diminuată faţă de aniversarea in de pendenţei şi asta pentru că populaţia kosovară îşi are acum destinul în propriile mâini. Au avut şansa de a pune temeliile unui nou stat şi acum trebuie s-o fructifice”, a subliniat Hala. Cât priveşte unirea Albaniei cu Kosovo, nici un albanez nu îşi face astfel de iluzii, a adăugat ea.

PRO ŞI CONTRA

Kosovarii au răbdare, sârbii speră
 
Kosovarii de rând sunt optimişti în privinţa viitorului ţării lor, a subliniat, încă de la începutul discuţiei, Blerta Foniqi Kabashi, jurnalist la societatea publică de radio şi televiziune din Kosovo.

„Desigur, populaţia este puţin dezamăgită de situaţia economică, dar speranţa este vie. Nimeni nu se poate însă aştepta ca această ţară, la doi ani de la înfiinţare, să devină o nouă Suedie”, a adăugat ea.
 
Kosovo a primit, până în prezent, ajutoare externe de patru miliarde de euro. Statele occidentale avertizează însă Priştina că trebuie să pună bazele unei economii viabile şi să iasă din cercul vicios al asistenţei financiare externe. „S-au făcut însă progrese mari - avem acum un stat solid, cu toate instituţiile politice şi de securitate aferente”, a subliniat jurnalista kosovară.

În ceea ce priveşte coabitarea sârbilor şi albanezilor după doi ani, răspunsul ei este concludent: „Situaţia actuală nu este nici încordată, dar nici liniştită”.
 
Sârbii nu renunţă

De cealaltă parte, jurnalistul Milan Petrovici, corespondentul publicaţiei „Politika” la Bucureşti, a declarat pentru EVZ că, deşi isteria naţională legată de Kosovo şi-a pierdut din in tensitate, sârbii nu s-au împăcat cu gândul că au pierdut provincia.
 
„Legătura noastră cu Kosovo este una organică”, a subliniat Milan Petrovici, aducând în discuţie dorinţa noului Patriarh de la Belgrad de a fi întronizat la Pec, renumit centru religios sârbesc aflat acum între graniţele noului stat.

„Populaţia, cât şi oficialii sârbi aşteaptă acum decizia CJI. Un eventual verdict pozitiv ar însemna un câştig moral pentru noi, ar arăta că ceea ce se întâmplă acolo este o mare nedreptate”, a subliniat jurnalistul.

„Statul Kosovo nu poate subzista în prezent, are dificultăţi economice acute, iar kosovarii trec graniţa în Serbia în număr mare pentru a-şi procura paşapoarte sârbeşti, fără de care nu pot pleca în străinătate”, a mai precizat Petrovici.

POZIŢIA ROMÂNIEI

„Nu” secesiunii unilaterale

Acceptarea ideii - susţinută de unii participanţi la pledoariile în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie - că secesiunea unilaterală ar fi permisă de dreptul internaţional şi că integritatea teritorială s-ar aplica numai între state ar implica faptul că orice porţiune de teritoriu a oricărui stat şi-ar putea proclama independenţa, a spus în decembrie 2009, la Haga, Bogdan Aurescu.
 
Secretarul pentru afaceri strategice din Ministerul Afacerilor Externe a adăugat că declararea independenţei Kosovo încalcă rezoluţiile ONU, care impun ca statutul acestui teritoriu să se bazeze pe un proces politic fundamentat pe acordul părţilor implicate. „Interdicţia secesiunii unilaterale este unul dintre elementele integrităţii teritoriale”, a subliniat Aurescu.


Sursa foto: REUTERS       O femeie sărută steagul naţional al Albaniei, ridicat cu ocazia aniversării a doi ani de independenţă în Kosovo


Sursa foto: REUTERS       Un banner pe o stradă din Pristina, capitala Kosovo, cu un băieţel născut pe 17 februarie 2008


Sursa foto: REUTERS       Steaguri ale Kosovo, Albaniei, SUA şi ale altor stare care au recunoscut statutul Kosovo


Sursa foto: REUTERS       Un kosovar vinde steaguri în Pristina, cu ocazia aniversării a doi ani de independenţă