La Cambridge, cu engleza in buzunarul mic

Desi invatau alaturi de alte sute de tineri din toata lumea, au avut ocazia sa intalneasca francezi, brazilieni, chinezi sau indieni mai mult in timpul liber: cooptarea copiilor direct in grupele de avansati a insemnat si o onoranta izolare. "Din cauza nivelului pe care il aveau, directoarea centrului-gazda ne-a spus: "Ce preferati? Sa mearga la un curs sub nivelul lor si sa fie cu copii din alte tari? Sau sa facem grupe compacte de romani?"

Pana la urma s-a ajuns la un compromis: au fost unul-doi din alte tari, care cat de cat s-ar fi ridicat la nivelul lor, dar in majoritate au fost grupe compacte de romani", explica Adriana Alionte, directoarea centrului de limbi straine Shakespeare School din Capitala, profesor insotitor pentru 27 de elevi bucuresteni.

Cricket si gramatica

In timpul celor doua saptamani, relatiile dintre profesorii britanici si elevi au fost neconventionale: dupa terminarea cursurilor, la "Copacul fumatorilor", profesorii veneau cu pancarte pe care era trecut numele unui sport, iar elevii aveau posibilitatea sa-l aleaga. Aveau asigurata astfel o dupa-amiaza de cricket, fotbal sau freesbee.

Catalina Coman, de la Liceul Teoretic "Ion Creanga", banuieste ca profesorul englez, cel din viata de zi cu zi, este unul mult mai rigid. Iar Alexandru Cioba, de la Colegiul National "Mihai Viteazul", spune ca - cel putin in sistemul romanesc - nu exista nevoia unei relatii apropiate profesor-elev: "Sistemul din Romania este altul. Poate tocmai din aceasta cauza este si mult mai bun decat in tarile Uniunii Europene. Chiar si din Anglia: desi in Romania avem mari varfuri si mari prapastii, la ei este doar o medie intre".

Profesoara Adriana Leonte pune diferentele si pe seama interesului scazut al englezilor pentru tot ceea ce inseamna limbi straine. Asta in timp ce romanii ar avea "acel ceva pentru limbi straine mai mult decat alte nationalitati".

Mediul de afaceri bate engleza

Proaspat intorsi din Marea Britanie, tinerii viseaza la cariere in marketing, matematica sau Drept. Nicidecum nu vor face o simpla facultate de limbi straine. Pentru Catalina Coman, Academia de Studii Economice pare urmatoarea etapa, iar engleza este un hobby.

Pentru Vlad Teodorescu, de la Colegiul National "Mihai Viteazul", exista Dreptul sau o facultate de afara. Trimite deja CV-uri la institutii de peste hotare. Iar pe Irina Alionte, de la Colegiul National Bilingv "George Cosbuc", o intereseaza mediul de afaceri: o afacere proprie sau macar un job in domeniu. Ar vrea si ea o facultate in strainatate, dar stie ca taxele sunt mari. Tinerii romani invata engleza si pragmatismul.