Legalizarea prostituţiei: 49% contra, 45% pentru

Potrivit sondajului CURS, comandat de EVZ şi realizat în perioada 15-22 octombrie 2009, 73% dintre respondenţi au fost de acord cu opinia că persoanele care sunt prinse cu o cantitate foarte mică de drog pentru consum propriu ar trebui să fie trimise la tratament pentru a scăpa de dependenţă. 24% dintre respondenţi cred că aceste persoane ar trebui condamnate la închisoare, iar 3% nu ştiu sau nu răspund.

Acelaşi sondaj arată că diferenţa între cei care se opun legalizării prostituţiei şi cei care împărtăşesc opinia că prostituţia nu ar mai trebui pedepsită prin lege este de doar 4%. 49% dintre români cred că prostituţia ar trebui pedepsită prin lege, iar 45% că ar trebui să fie legalizată pentru a controla răspândirea bolilor cu transmitere sexuală şi pentru a proteja prostituatele de exploatare. 6% nu ştiu sau nu răspund. Marja de eroare a sondajului CURS este de +/-2,9%, la un nivel de încredere de 95%.
 
Sondajul indică şi că votanţii lui Traian Băsescu şi ai lui Crin Antonescu susţin, într-o mai mare măsură decât votanţii lui Mircea Geoană, ca persoanele prinse cu o doză de drog asupra lor pentru consum propriu să nu fie pedepsite cu închisoarea, precum şi legalizarea prostituţiei.

Un raport cu scandal

Întrebările au fost adresate de EVZ şi CURS pentru a vedea care este percepţia publică asupra celor două chestiuni, ca urmare a controversei aprinse declanşate în urmă cu două luni de raportul comisiei prezidenţiale pentru analiza riscurilor sociale şi demografice, asociat persoanei lui Traian Băsescu.

Documentul propunea, printre altele, dezincriminarea consumului de droguri şi deschiderea unei dezbateri publice privind legalizarea prostituţiei din motive de sănătate publică. Raportul susţinea că pedepsea cu închisoare sau cu amendă pentru consumatorii de droguri şi pentru prostituate face imposibilă acordarea de ajutor acestor persoane şi controlul asupra răspândirii unor boli grave ca hepatita C şi SIDA.

Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, şi primarul oraşului Caransebeş, Marcel Vela, ambii liberali, intenţi o nează să organizeze, pe 6 decembrie, odată cu turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidenţiale, un referendum în privinţa legalizării consumului de droguri uşoare şi a prostituţiei.

Deşi vizează recomandările comisiei prezidenţiale, temele referendumurilor nu coincid cu acestea. Legalizarea drogurilor nu este acelaşi lucru cu dezincriminarea consumului, propunerea din raport, termen care înseamnă că persoanele care consumă sau sunt prinse cu o doză pentru consum propriu nu mai sunt pedepsite penal cu închisoare sau amendă.

„Închisoarea, percepută probabil ca o măsură extremă în raport cu fapta”

„Numărul ridicat al celor care s-au pronunţat în favoarea trimiterii la tratament a celor prinşi cu o doză foarte mică de droguri pe care urmau să o consume se poate datora, în parte, şi formulării variantelor de răspuns”, argumentează Cătălin Stoica, directorul CURS.
 
El explică şi faptul că „răspunsul nu este un indicator al faptului că românii ar accepta, necondiţionat, consumul de droguri sau legalizarea acestuia”. „Una dintre variantele de răspuns, «să fie condamnaţi la închisoare», ar fi putut fi interpretată de unii respondenţi ca o măsură extremă, disproporţionată în raport cu actul comis” spune Stoica.

„Cealaltă variantă de răspuns - «să fie trimişi la tratament» - a fost poate percepută ca mult mai umană şi, probabil, mai nimerită în raport cu gravitatea actului comis”, afirmă directorul CURS.

Persoanele cu studii superioare, mai îngăduitoare

Votanţii candidatului liberal Crin Antonescu sunt într-o mai mare măsură (75%) de acord cu opinia că persoanele prinse cu o cantitate foarte mică de droguri pentru consum propriu ar trebui să fie trimise la tratament şi nu la închisoare, cu două procente mai mult decât votanţii lui Traian Băsescu (73%) şi cu zece mai mult decât ce ai lui Mircea Geoană (65%).

Acest lucru se datorează, printre altele, şi faptului că Antonescu atrage multe simpatii din rândul absolvenţilor de facultate. Femeile (75%), tinerii între 18 şi 30 de ani (80%), persoanele cu studii superioare (82%), locuitorii din mediul urban (75%), din Moldova (84%) sau din Bucureşti (76%) sunt, de asemenea, de acord că tratamentul e o opţiune mai potrivită decât încarcerarea.

Peste jumătate dintre votanţii lui Geoană nu vor legalizarea prostituţiei

61% dintre alegătorii lui Mircea Geoană sunt împotriva legalizării prostituţiei, în timp ce votanţii lui Traian Băsescu şi ai lui Crin Antonescu sunt în egală măsură (52%) de părere că prostituţia nu ar mai trebui să fie pedepsită.

Pe lângă afinităţi ideologice, o altă explicaţie este dată de profilul socio-demografic al susţinătorilor celor doi candidaţi: rezidenţi în Bucureşti sau în mediul urban şi - mai ales în cazul lui Crin Antonescu - absolvenţi de învăţământ superior.

De altfel, 57% dintre bucureşteni, 60% dintre cei cu studii superioare, 50% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 si 30 de ani sunt favorabili unei asemenea măsuri.

Dintre rezidenţii în mediul urban, 49% susţin aceasta măsură, iar 44% se opun, în vreme ce 7% nu se pronunţă. Previzibil, bărbaţii susţin într-o mai mare măsură decât femeile legalizarea prostituţiei (48% faţă de 41%).

TOLERANŢĂ

Surpriza Moldova
 
Sondajul înregistrează atitudinea tolerantă a respondenţilor din Moldova, mai tolerantă decât a celor din Muntenia şi Transilvania, atât în chestiunea consumatorilor prinşi cu o doză mică de drog asupra loc, cât şi în privinţa prostituţiei. 84% dintre moldoveni cred că persoanele prinse cu o doză foarte mică de drog pentru consum propriu ar trebui trimise la tratament.

De asemenea, 56% dintre moldoveni cred că prostituţia ar trebui legalizată, faţă de 39% dintre transilvăneni. O posibilă explicaţie pentru această atitudine ar putea fi influenţa celor plecaţi la muncă în străinătate, Moldova fiind, potrivit unui studiu CURS asupra migraţiei realizat în 2007, regiunea cu cea mai ridicată rată a plecărilor.

În Italia şi Spania, ţările de destinaţie ale migranţilor români, consumul de droguri şi prostituţia sunt decriminalizate, adică nu sunt pedespite penal. În cele mai multe state ale UE, consumatorii de droguri sau cei prinşi cu o doză de drog pentru consum propriu beneficiază de tratament specializat, dependenţa fiind considerată o boală.