Johannis, interzis ca premier | VIDEO

Deşi legea care reglementează modul de exercitare a demnităţilor publice interzice cumularea celor două poziţii - de primar şi de administrator - edilul Sibiului a ignorat aceste prevederi, riscând ca în următorii trei ani să nu mai poată fi numit în nicio demnitate publică.

Dacă fostul prefect al judeţului, Mircea Silvestru Lup, ar fi respectat legea, Johannis ar fi trebuit îndepărtat din funcţia de primar al Sibiului în urmă cu şase ani, atunci când ocupa în paralel cele două posturi. Dar Lup a trecut cu vederea incompatibilitatea lui Johannis şi acesta şi-a continuat mandatul de primar în contradicţie cu dispoziţiile legii.

Pentru că suprapunerea celor două funcţii s-a produs în perioada 2003-2004, Johannis nu poate fi sancţionat în actualul mandat de primar.

În schimb, dacă ANI certifică incompatibilitetea, edilul nu poate fi numit, timp de trei ani, într- o funcţie sau demnitate publică, categorie în care se încadrează şi cea de prim-ministru.

În aceeaşi situaţie sunt şi primarul din localitatea Şura Mică, Mircea Marcu, dar şi ex-preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Constantin Morar, care l-au secundat pe Johannis în perioada 2002-2004 în Consiliul de Administraţie al firmei Parcuri Industriale Sibiu-Şura Mică.

Contactat de EVZ, Klaus Johannis a negat incompatibilitatea. Documentele oficiale de la Registul Comerţului dovedesc însă contrariul.
 
Pedeapsă de trei ani

O anchetă împotriva lui Klaus Johannis i-ar interzice acestuia din start accesul în fotoliul de premier. Instituţia de control care face primul pas în clarificarea acestei situaţii este Agenţia Naţională de Integritate (ANI).
 
Potrivit legii, inspectorii sunt obligaţi să verifice documentele şi să emită un act de constatare a incompabilităţii, pe care i-l trimit lui Johannis. Primarul are dreptul să-l conteste în instanţă - la Curtea de Apel Alba-Iulia - în termen de 15 zile de la data primirii. Dacă Johannis nu atacă decizia în faţa judecătorilor în decursul celor două săptămâni, atunci actul de constatare a incompatibilităţii rămâne definitiv.

În cazul în care primarul Sibiului introduce o acţiune în instanţă pentru a contesta concluziile inspectorilor de integritate, actul emis de aceştia e valabil abia după ce, la finalul procesului, instanţa dă o hotărâre definitivă şi irevocabilă prin care confirmă concluzia ANI.

„Practic, instanţa este cea care are ultimul cuvânt. Odată ce a fost emisă o hotărâre judecătorească, intră în vigoare articolul 49 din Legea 144/2007.”, explică Radu Nicolae, reprezentantul Centrului pentru Resurse Juridice.

Potrivit prevederilor legale invocate de acesta, odată ce actul de constatare a incompatibilităţii rămâne definitiv, alesul local este demis şi nu mai poate fi numit într- o funcţie sau demnitate publică, cu excepţia celor elective, timp de trei ani.

Pentru că Johannis a fost administrator al societăţii comerciale în perioada 2002-2004, acum el nu mai poate fi revocat din postul public de pe care îl ocupă, până în 2012.

Juriştii consultaţi de EVZ confirmă efectele

„Într-un astfel de caz, alesul local nu suportă nicio sancţiune care să-i afecteze actualul mandat de primar. Nu poate fi demis pentru că situaţia s-a derulat şi finalizat în trecut. Dar asta nu înseamnă că el nu a încălcat legea. Astfel, odată ce rămâne definitiv actul de constatare a incompatibilităţii, per soanei în cauză îi este opozabilă sancţiunea complementară: decăderea din dreptul de a mai fi numit într-o funcţie sau demnitate publică timp de trei ani”, susţine un alt jurist consultat de EVZ.

Această teorie e confirmată şi de Laura Ştefan, expert anticorupţie în cadrul Societăţii Academice Române (SAR).

„Într-adevăr, dacă instanţa dă o hotărâre definitivă şi irevocabilă prin care este certificat actul de constatare a incompatibilităţii, per soanei în cauză îi poate fi interzis să ocupe o funcţie sau demnitate publică în următorii trei ani de la data emiterii sentinţei magistraţilor”, ne-a precizat Ştefan.

„Singurele funcţii din aparatul administrativ local sau central la care mai are acces sunt cele elective - primar, preşedinte de ţară sau de consiliu judeţean. În aceste funcţii ajungi în urma unui proces electoral, iar cetăţenii care votează sunt în măsură să te judece”, a adăugat expertul SAR.

PRIMARUL MERGE LA CACEALMA

Una spune Johannis, alta arată documentele

Contactat în repetate rânduri, Klaus Johannis a refuzat dialogul cu EVZ şi ne-a îndrumat către Biroul de presă al Primăriei Sibiu.

„No comment”, într-o primă fază

Iniţial, Mirela Gligore, purtător de cuvânt în cadrul instituţiei conduse de Johannis, ne-a transmis că superiorul său nu vrea să dea niciun detaliu referitor la perioada în care era administrator la societatea Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică. „«No comment». Acesta e răspunsul domnului primar!”, ne-a declarat Gligore.

După mai multe insistenţe, ea a revenit cu un răspuns prin e-mail. Din acesta reiese că edilul Sibiului se dezice total de situaţia care-l incriminează.
 
„Primarul Klaus Johannis nu s-a aflat în incompatibilitate în perioada menţionată, dat fiind faptul că, la data de 19 mai 2003, consiliul de administraţie şi directorul general al Parcului Industrial Şura Mică au luat act de demisia domnului primar din calitatea de membru al Consiliului de Ad mi nistraţie al SC Parcul Industrial Şura Mică”, ne-a transmis purtătorul de cuvânt al Primăriei Sibiu.

Un an în ilegalitate

Documentele obţinute de EVZ dovedesc însă contrariul. Deşi Klaus Joahannis susţine că a părăsit administraţia firmei sibiene în mai 2003, actele oficiale de la Registrul Comerţului arată că acest pas a fost făcut abia un an mai târziu, în mai 2004.

Atunci, Ioan Sturz, persoana împuternicită de acţionarii firmei să facă diligenţele la Registrul Comerţului, a depus documentaţia referitoare la modificările înregistrate la societatea Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică.

Pe lângă majorarea capitalului, atunci a fost dispusă şi înlocuirea a şapte administratori, printre care şi Klaus Johannis, Mircea Marcu şi Constantin Morar.
 
Astfel, contrar răspunsurilor lui Klaus Johannis, documentele dovedesc că el s-a retras din consiliul de administraţie al firmei abia în mai 2004, timp de un an el îndeplinind această funcţie în paralel cu cea de primar.
 

S-AU ACOPERIT UNII PE ALŢII

Prefectul a închis ochii pentru „binele sibienilor”

În ianuarie 2002, s-a înfiinţat societatea Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică SA.

Profilul: dezvoltarea unei o zone de afaceri în apropierea Sibiului, care să atragă investitorii.
 
Acţionari cu procente egale sunt instituţii din administraţia locală şi judeţeană: Consiliul Local Şura Mică, Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Sibiu, societăţile de utilităţi publice: Apă Canal, Drumuri şi Poduri, Drumuri şi Prestări în Construcţii, plus două organizaţii private - Fundaţia Româno-Germană şi Centrul pentru Iniţierea şi Promovarea Afacerilor Sibiu - şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu.

Din prima zi, firma a fost administrată efectiv de reprezentanţii instituţiilor acţionare: primarul Klaus Johannis, Nicolae Popescu, directorul Camerei de Comerţ din judeţ, Elena Tuluc, soţia ex-viceprimarului Sibiului şi fostă directoare a SC Drumuri şi Prestări în Construcţii, Mircea Niculescu, directorul regiei Apă Canal, Mircea Marcu, primarul din Şura Mică, Crinel Valer Andănuţ, directorul general al societăţii de administrare a fondurilor de pensii private Alliantz Ţiriac şi Constantin Morar, fost şef al Consiliului Judeţean Sibiu.

Legea trece, funcţia rămâne

La un an după ce Johannis a devenit administrator al firmei, a intrat în vigoare Legea 161/2003 pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Potrivit articolului 87 din lege, „funcţia de primar şi viceprimar, (...) preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director, manager, administrator, membru în consiliul de administraţie ori cenzor la societăţile comerciale de interes local, înfiinţate sau aflate sub autoritatea consililui local sau judeţean respectiv”.

Concret, din acel moment, calitatea de ales public a lui Johannis devenea incompatibilă cu funcţia de membru în consiliul de administraţie al firmei Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică.

În 60 de zile de la intrarea legii în vigoare, pe 19 aprilie 2003, primarul Sibiului trebuia să opteze între cele două poziţi: fie rămânea administrator la Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică, fie edilul oraşului.

Lucru care nu s-a întâmplat, întrucât documentele arată că atât Johannis, cât şi primarul din Şura Mică, Mircea Marcu, împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Constantin Morar, au rămas administratorii firmei încă un an, până pe 18 mai 2004, dată la care s-au retras toţi din funcţie.
 
„Secretara-i de vină!”

Întrebat de ce nu a optat între cele două funcţii, aşa cum cerea legea, primarul localităţii Şura Mică, unde funcţionează Parcul Industrial, a dat vina pe funcţionarii din subordine.

„Am fost administrator până a venit secretara şi mi-a spus că nu mai am voie. În 2004, am ieşit din consiliul de administraţie şi, dacă nu e în regulă, secretara e de vină, nu eu.”
 
Cel care ar fi trebuit să supravegheze activitatea edililor din judeţul Sibiu şi aplicarea legii incompatibilităţilor este PSD-istul Mircea Silvestru Lup, prefectul judeţului din perioada 2000- 2004. Lup ne-a declarat că le-a permis celor trei să ocupe simultan calitatea de aleşi locali şi administratori ai firmei Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică „pentru binele sibienilor”, chiar dacă astfel erau încălcate legile statului.

„Era o societate care avea ca acţionari instituţii din administraţia locală şi administatorii ei reprezentau o garanţie a bunei funcţionări a companiei. Era în beneficiul oamenilor ca această firmă să funcţioneze bine”, susţine fostul prefect PSD.

Întrebat punctual dacă a permis cumulul de funcţii deşi ştia că e ilegal, Mircea Silvestru Lup a răpuns răspicat afirmativ.

„Da, domnule, nu trebuie să îmi spuneţi mie ce zice legea. Am fost prefect şi ştiu exact ce aveam de făcut. Dar societatea asta atrage investitori, vin bani în judeţ, asta e mai important!”, ne-a declarat, iritat, Mircea Silvestru Lup. (A contribuit Cristi Ciupercă)

MIZĂ IMOBILIARĂ

Firma cu zeci de hectare

Compania Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică a fost înfiinţată în urmă cu 7 ani, la iniţiativa primarului comunei, Mircea Marcu.
 
„Când am fost la un schimb de experienţă în SUA, am văzut asemenea parcuri şi am propus să facem unul şi la noi. În jurul Sibiului, toate zonele au fost ocupate şi asta îi împiedica pe investitori”, susţine edilul din Şura Mică.

Cu obiectul principal de activitate „administrarea imobilelor pe bază de tarife sau contract”, firma a pus la bătaie 95 de hectare de teren.

„Le-am vândut pe toate cu preţuri între 6,5 şi 12 euro metrul pătrat. Investitorii care au cumpărat teren s-au obligat să participe la realizarea infrastructurii zonei şi la aducerea utilităţilor. Am încasat în jur de şapte milioane de euro, plus investiţiile partenerilor”, adaugă Marcu.
 
În Parcul Industrial funcţionează astăzi 33 de firme.

CITITŢI ŞI: Guvernul lui Croitoru a picat între două tranşe... ale FMI