LIDER HAMAS: „Oamenii noştri, gata să mănânce şi furnici“

Din interviurile acordate EVZ de oficiali importanÅ£i ai celor două organizaÅ£ii reiese strategia de rezistenţă: Hamas ÅŸi-a adă- postit militanÅ£ii sub pământul Gazei, iar Fatah ripostează, de pe teren diplomatic, faţă de ofensiva israeliană.

Cu toate că în teritoriile palestiniene din afara Gazei mai există, încă, ciocniri între simpatizanÅ£ ii Hamas ÅŸi Fatah, în lumea liderilor politici este mai importantă o pace, fie ÅŸi temporară, pentru a Å£ine piept Israelului. 


LIDER HAMAS

„Luptătorii noÅŸtri sunt sub pământ“

Deputat ales pe listele Hamas în Consiliul Legislativ Palestinian în 2006, Ayman Daraghma este, zilele acestea, un om foarte ocupat: în biroul său modern din Ramallah telefonul sună încontinuu, iar pe la uÅŸa sa se perindă, în fiecare zi, reprezentanÅ£i ai organizaÅ£iilor nonguvernamentale îngrijorate de situaÅ£ia din Gaza.

Singurul mesaj pe care Daraghma îl transmite, ca reprezentant al Hamas în Ramallah, este o veste bună doar pe jumătate: ostilităţile pot înceta, dar numai atunci când Israelul va face doi paÅŸi înapoi; să înceteze asaltul militar ÅŸi să deschidă graniÅ£ele FâÅŸiei Gaza.

„Oamenii noÅŸtri mănâncă ÅŸi furnici“ 

„Evenimentul zilei“: Care este motivul pentru care Hamas a început, după un armistiÅ£iu de ÅŸase luni încheiat în iunie 2008, să atace din nou cu rachete sudul Israelului?
Ayman Daraghma: Motivul este ocupaÅ£ia. Suferim de mai mult timp, din 1948. Armata israeliană a comis mai multe masacre în Gaza ÅŸi în teritoriile palestiniene. Violează toate legile interna- Å£ionale, armata lor nu are morală. CondiÅ£iile acelui armistiÅ£iu, care a expirat pe 19 decembrie, au fost ca Israelul să deschidă graniÅ£ele FâÅŸiei Gaza, iar noi să oprim atacurile. Timp de ÅŸase luni, noi nu am mai aruncat cu Qassam, dar ei au păstrat blocada.

Vorbiţi despre moralitatea armatei israeliene, dar Hamas este acuzată că foloseşte civili, inclusiv copii, ca scuturi umane.
Sunt două lucruri diferite. MulÅ£i cetăţeni palestinieni sunt pregătiÅ£i ÅŸi doresc să se sacrifice pentru poporul lor. ÅžtiÅ£i, probabil, de cei pe care Occidentul îi numeÅŸte „atentatori sinucigaÅŸi“. Dar e clar că Hamas nu foloseÅŸte copiii ca scut. Israelienii au atacat ÅŸcoli în care oamenii se adăposteau. Acolo nu se afla niciun luptător de-al nostru. Degeaba bombardează cu avioane ÅŸi vin cu tancurile. Luptă torii Hamas sunt sub pământ. 

Ce spuneÅ£i demonstrează tocmai că civilii sunt principalele victime ale acestui război ÅŸi că Hamas este dispus să-i sacrifice. În Gaza, oamenii sunt acum săraci, înfometaÅ£i ÅŸi speriaÅ£i din cauza acestui război. Nu este ÅŸi responsabilitatea Hamas pentru asta? 
Sărăcia nu este o problemă. Pentru această luptă, oamenii noÅŸtri sunt gata să mănânce ÅŸi furnici. Noi vrem să fim liberi. Dar da, din păcate, preÅ£ul acestui război îl plătesc civilii ÅŸi copiii.

Majoritatea statelor din Vest vă definesc ca o organizaÅ£ie teroristă. Este o etichetă cu care vă simÅ£iÅ£i confortabil? 
Asta e o problemă interna- Å£ională. Statele despre care vorbiÅ£i au, în primul rând, o problemă: să definească terorismul. Potrivit legilor internaÅ£ionale, noi, în Gaza, suntem sub ocupaÅ£ie. Iar oamenii sub ocupaÅ£ie au dreptul să reziste. Legea ONU nu limitează această rezistenţă. RezistenÅ£a nu înseamnă ca tu să vii peste mine ÅŸi să mă omori, iar eu să nu fac nimic. „E dreptul nostru să aducem arme“ 

Mai reuÅŸeÅŸte Hamas să aducă arme prin tunelurile din zona Drumului Philadelphia, cele bombardate de Israel? 
Este dreptul nostru să le aducem. Dacă tu mă omori, eu ce să fac? 

Ce va face Hamas de acum încolo, dat fiind că Israelul nu pare dispus să-ÅŸi oprească intervenÅ£ia în Gaza?
Va rezista. Palestinienii primesc ajutor de la multe state arabe. Problema banilor nu există. Poate Hamas va mai face arme în Gaza, poate va mai aduce ÅŸi din Iran.

Dumneavoastră reprezentaţi oficial partea politică a Hamas. Care este relaţia cu partea militară a organizaţiei?
Partea politică controlează armata Hamas şi e normal să fie aşa.

Când va înceta Hamas să arunce cu rachete Qassam ÅŸi Grad?
Atunci când Israelul va înceta această ocupaÅ£ie. Åži, mai mult, dacă nu obÅ£inem independenÅ£a statului palestinian, luptele vor continua.

LIDER FATAH

„Vrem să murim în picioare“

Diplomat cu experienţă ÅŸi unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Yasser Arafat, Abdallah Abdallah este unul dintre liderii Fatah care de trei săptămâni caută portiÅ£e de rezolvare a crizei din Gaza. Obosit după încă o zi de negocieri fără rezultat, fostul ministru adjunct de externe al Palestinei ajunge în fiecare zi în apartamentul său luxos din Vila Andaluză din Ramallah, după ce trece pe lângă mormântul lui Arafat.

Pe străzile oraÅŸului vede, în fiecare după-amiază, fotografii cu victimele conflictului lipite pe vitrine ÅŸi mii de palestinieni care cer sfârÅŸitul războiului. ToÅ£i agită steaguri ÅŸi pancarte cu Yasser Arafat, politicianul al cărui mormânt este un adevărat loc de pelerinaj, fiind vizitat de câteva sute de oameni în fiecare zi.
 
„Nu putem să numărăm morÅ£ii“

Abdallah Abdallah recunoaÅŸte însă că nimic din toate astea nu-l poate ajuta acum să găsească o soluÅ£ie. „Nu ÅŸtiu ce ar fi făcut Yasser acum. El a reuÅŸit, cândva, să stea la masă ÅŸi să-ÅŸi strângă mâna cu liderii israelieni, ÅŸi înÅ£elegerile acelea chiar au funcÅ£ionat o vreme. Dar, vedeÅ£i, fiecare lider trăieÅŸte altă istorie“.

De când primele avioane israeliene au lansat proiectile către Gaza, un lucru i-a fost clar: „Acum nu mai contează cine e Hamas ÅŸi cine e Fatah ÅŸi nici ce avem noi de împărÅ£it unii cu alÅ£ii. Când ne apărăm, sunt două lucruri care nu mai contează: cât costă ÅŸi cine are de câÅŸtigat. Dacă va avea Hamas de câÅŸtigat politic din acest război nu e o problemă acum. Åži, chiar dacă murim, vrem să murim în picioare“.

„Nu suntem aici să ne ucidem“

La fel ca ÅŸi ceilalÅ£i lideri palestinieni, Abdallah este convins că vina pentru tragediile noului conflict din Gaza îi aparÅ£ine în totalitate Israelului. Argumentul său - statistica neagră a războiului.

„Da, e adevărat, Hamas aruncă cu rachete Qassam sau Grad. Dar este Qassamul o ameninÅ£are reală? În opt zile a murit o femeie. E o viaţă, importantă ÅŸi ea, dar una singură. Acum, după ce a intrat terestru, Israelul a pierdut mai mult de zece soldaÅ£i, iar pe morÅ£ii palestinieni nici nu mai putem să-i numărăm. Sunt aproape o mie. Tzipi Livni ÅŸi Ehud Barak ar trebui să fie judecaÅ£i pentru asta“.

Istoria acordurilor ratate dintre Israel ÅŸi Autoritatea Palestiniană este una dintre temele preferate ale lui Abdallah Abdallah. „După ConferinÅ£a de la Annapolis, în decembrie 2007, lucrurile erau clare: trebuia să urmeze sfârÅŸitul ocupaÅ£iei israeliene în teritoriile palestiniene, iar noi puteam să ne stabilim un stat.

Am căzut de acord ÅŸi cu un mecanism politic ÅŸi economic. Israelul nu a îndeplinit încă nicio obligaÅ£ie. Cu toate că fusese de acord să nu mai construiască noi colonii, în fiecare zi citeam în ziare cum se construiesc altele. Åži-au retras oamenii din Gaza, dar au impus blocada ÅŸi au închis graniÅ£ele. Asta e strategia lor, să-i provoace pe oamenii noÅŸtri să răspundă cu Qassam“.

Diplomatul palestinian recunoaÅŸ te că ultimul episod al conflictului Israel - Hamas a început să fie scris de palestinieni, dar are ÅŸi o interpretare proprie, tot în favoarea taberei sale.

„ArmistiÅ£iul încheiat în iunie a expirat pe 19 decembrie. Hamas nu l-a înnoit. A tras cu rachete între 19 ÅŸi 27 decembrie. Asta e adevărat. Au fost un soldat ÅŸi o femeie morÅ£i în 8 zile. Dar asta îndreptăţeÅŸte un atac în care să moară atâtea sute de oameni?“

Cu toate că Gaza ÅŸi Israelul sunt acum despărÅ£ite nu doar de o graniţă, ci ÅŸi de un cordon de foc ÅŸi moarte, Abdallah afirmă că tot mai crede în pacea care ar putea să-ÅŸi reintre aici în drepturi, cândva. „Noi ÅŸi evreii nu suntem aici să ne ucidem. Suntem să trăim, să zâmbim unii la alÅ£ii, copiii noÅŸtri să se joace împreună. Dar, deocamdată, trebuie să vă întreb: aÅŸa e democraÅ£ia? Treci în partea aia sau te împuÅŸc? Acest război nu se va termina multă vreme de acum încolo, ÅŸi Israelul nu poate să-l câÅŸtige. Nu poÅ£i câÅŸtiga un război împotriva copiilor care mor. Indiferent cum se termină, acest război îi va urmări“.