Traficul nu generează suficiente venituri, iar varianta impunerii de abonamente pare sinucigaşă. În plus, foştii agregatori de conţinut le-au depăşit deja la trafic şi au devenit la rândul lor generatori de informaţii, schimbând astfel regulile jocului. În 2008, unul dintre cei mai profitabili editori on-line a fost Internet Corp, care are pe segmentul de news site-ul de agregare de conţinut 9am.ro. Advertiserii nu fac diferenţe de calitate, sunt interesaţi doar de trafic.
Soluţia Cuban
Miliardarul american Mark Cuban, proprietarul clubului de baschet Dallas Maveriks şi al unei reţele de HDTV, investitor în publicaţii on-line, are o soluţie radicală, prezentată în numărul curent al revistei „Money Express”.
Pe scurt, Cuban crede că agregatorii de conţinut, acele site-uri care preiau contentul din alte surse on-line şi pun link-uri către acestea, sunt „paraziţii” mediei clasice. Fără investiţiile presupuse de angajarea unei armate de reporteri şi editori care să creeze conţinut propriu, agregatorii pro fită de munca altora pentru a face bani. „Deparazitarea” cu ajutorul unui program simplu care blochează la sursă linkuirea ar conduce la un trafic mult mai bun şi, deci, la bani mai mulţi pentru ediţiile on-line ale ziarelor.
Din punct de vedere tehnic, blocarea linkurilor e o bagatelă. Doar că măsura trebuie aplicată de aproape toţi producătorii de conţinut, toate publicaţiile mai exact, pentru ca agregatorii să nu aibă de unde să se inspire. Or, această sincronizare în luarea deciziei este aproape imposibilă. Oricum, propunerea respectivă i-a atras lui Cuban o mulţime de critici din partea apărătorilor internetului, condimentate cu apelative de genul „idiot”.
Evoluţia agregatorilor
Topului site-urilor româneşti de ştiri pentru luna august plasează în primele zece locuri trei actuali sau foşti agregatori de conţinut. Topul este dominat de stirileprotv.ro, urmat îndeaproape de realitatea.net, ambele reflecşii on-line ale unor televiziuni. Bine reprezentate sunt tabloidele, libertatea. ro şi cancan.ro au peste un milion de vizitatori unici, la fel şi ziarele sportive, unde lider este gsp.ro.
Primul site de ziar quality vine spre finalul topului, adevarul.ro, urmat de evz.ro şi gandul.info. Cumva, ierarhia reflectă situaţia din „lumea reală”, unde tabloidele şi cotidienele sportive au luat de mult faţa ziarelor generaliste. Doar că în on-line, ziarele quality au şi un competitor direct, publisherii online sau agregatorii de ştiri. Cum au reuşit site-uri precum Hotnews.ro, ziare. com şi 9am.ro să-şi depăşească „sursele”? „Am transformat HotNews. ro în furnizor de conţinut propriu când în piaţă a apărut cererea pentru un ziar on-line independent. Practic, noi am urmat legea cererii şi a ofertei”, explică Pantazi.
Model de business
Răspunzând unei cerinţe a pieţei la începuturile on-line-ului, agregatorii de conţinut nu produc informaţie prin mijloace proprii. Pagina clasică de revista presei on-line este plină de titluri, eventual capul de ştire, urmate de linkuri către ziarul care a produs informaţia. Modelul de business a fost excelent o vreme, utilizatorul nu mai trebuia să intre pe site-urile a zeci de ziare, ci putea alege ce-l interesează de pe un astfel de site. Investiţii minime, copy/paste, trafic ridicat, marje de profit mari. A mers atât de bine, încât au apărut siteuri de agregare automate, care funcţionează din algoritmi şi nu din neuroni.
Repede, mai repede, instant
Orlando Nicoară, şeful Media Pro Interactive, entitatea care administrează produsele on-line ale trustului Media Pro, crede că ediţiile electronice ale ziarelor au avut iniţial reticenţe în a pune pe site altceva decât conţinutul din ediţia printată.
Ulterior s-au adaptat şi ziarele, însă foşti agregatori, de genul hotnews.ro sau mişcat mai rapid. „Cred că la ora actuală, hotnews.ro are cea mai rapidă reacţie la evenimente din toată piaţa”, spune Nicoară. Hotnews.ro de astăzi este departe de revistapresei.ro de acum câţiva ani. Site-ul are o echipă proprie de jurnalişti, care funcţionează exact ca o redacţie tradiţională. Noul model de business este unul fezabil, spun responsabilii HotNews.ro. „Ideea simplă care stă la baza strategiei noastre este inovaţia. Dacă ne-am fi cantonat în zona publicităţii clasice (bannere) probabil că pierdeam”, explică redactorul-şef al HotNews.
La rândul său, ziare.com începe să aibă conţinut şi redacţie proprie. Însă, în continuare, o mare parte din trafic este asigurat de găzduirea link-urilor către zeci de ziare din Bucureşti şi din ţară. „Primim solicitări de la ziarele din ţară să le găzduim conţinutul pentru că le aducem trafic”, este explicaţia reprezentatului PR al ziare.com.
Blocarea linkuirii ar putea afecta cel mult site-ul 9am.ro, care deocamdată are caracteristicile unui agregator classic. Blocada ar afecta bineînţeles şi zecile, dacă nu sutele, de mici portaluri locale, dar acestea nu contează cu adevărat în consumul de publicitate.
Drumuri diferite, acelaşi viitor
„Nu cred în viitorul, ca business, al agregatoarelor de conţinut, iar acestea trebuie să facă switch-ul spre producţia de content propriu la timp. Au o şansă doar agregatoarele de servicii, gen imobiliare sau auto”, spune Dragoş Stanca, şeful Diviziei F5 de la Realitatea-Caţavencu.
Transformarea fostelor agregatoare în creatori de conţinut poate fi chiar mai periculoasă pentru ediţiile on-line ale ziarelor decât forma lor iniţială. Dacă proiectul HotNews.ro se va dovedi un succes, poate însemna chiar începutul trecerii exclusive spre on-line a ziarelor clasice, deja existând zvonuri despre anumite cotidiene, neprofitabile, care ar putea deveni curând ziare on-line.
„Pe termen mediu, este de urmărit evoluţia unor site-uri foste agregatoare care au trecut la producerea de conţinut”, spune Orlando Nicoară. Cât despre posibilitatea blocării linkuirii, Nicoară este mai degrabă circumspect şi nu crede, de asemenea, nici în succesul introducerii de abonamente. O opinie asemănătoare cu privire la abonamente are şi Cristian Pantazi, de la Hotnews: „Nimeni nu va plăti pentru ştirea brută sau pentru o declaraţie mestecată ore întregi la TV”.

BALANŢE
Profiturile mici marchează începutul investiţiilor

Anul trecut încasările editorilor on-line au crescut, însă profiturile au fost mai mici decât în anii precedenţi pe fondul creşterii cheltuielilor şi a investiţiilor.
TOP SATI
Ediţiile on-line ale ziarelor pierd viteză

Topul celor mai vizitate siteuri de ştiri din România, potrivit SATI, la nivelul lunii august, după numărul de vizitatori unici
Duminică, 20 Septembrie 2009. 0 vizualizări, 1 comentariu, 0 voturi
Maeştrii printului, depăşiţi de foştii ucenici on-line
FABULĂ. Ştiţi vrăbiile care stau pe spatele elefanţilor şi-i curăţă de paraziţi? În internetul românesc, fostele vrăbiuţe s-au făcut mai mari decât elefanţii.
Cursa în mare viteză a tuturor site-urilor de ştiri spre profituri consolidate n-a ajuns încă la un final fericit şi nimeni – nici în România, nici la nivel mondial - nu pare să deţină formula ideală pentru asigurarea succesului financiar. Bugetele de publicitate alocate on-line-ului cresc an de an, dar sunt încă departe de aşteptări. Pe o piaţă valorică mică, aşa cum este cea din România - 19,66 milioane de euro în 2008 - problema editiilor on-line a ziarelor clasice este şi mai complicată.
- Recomandă
- Dimensiune text
- Tipareste
- Comenteaza
- Conversie PDF
Trimite pe:






Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum