Mai puţini bani de la rudele din străinătate

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, valoarea acestor remiteri, deseori invizibile în cifrele transferurilor oficiale, se situează undeva între 350 şi 600 de miliarde de dolari (250-430 miliarde de euro) pe an. Cifra exactă este foarte greu de estimat, deoarece banii sunt trimişi atât pe căi uşor de urmărit, cum ar fi băncile, cât şi cu ajutorul brokerilor neoficiali sau în plic, prin alţi călători.

Remiterile, tot mai puţine

„Am fost în Doha şi am discutat cu un bărbat din Djibuti, care câştigă aproximativ 500-600 de dolari pe lună, din care 300 de dolari îi trimite familiei“, spune economistul Dilip Ratha, şeful echipei din Banca Mondială care studiază aceste fluxuri de bani, cunoscute ca remiteri.

„Toţi banii care nu sunt cheltuiţi sunt trimişi acasă. Acelaşi lucru se întâmplă cu imigranţii pakistanezi în Madrid, cei din Bangladesh în Austria sau cei din El Salvador în Washington“, susţine el.

Remiterile din străinătate s-au majorat simţitor în ultimii ani, în unele zone atingând un ritm de 30% pe an. Însă rata creşterii s-a redus dramatic în ultima perioadă.
 
Pentru 2009, Banca Mondială estimează că sumele trimise acasă de cei 150 de milioane de muncitori în străinătate vor scădea cu 1%.

„Suntem foarte îngrijoraţi că remiterile nu vor creşte în următorii ani din cauza crizei financiare din ţările dezvoltate, care sunt principalele surse de bani“, declară Dilip Ratha.
 
Investiţii străine la jumătate

Pe de altă parte, Pedro de Vasconcelos, expert pe remiteri din cadrul Fondului Internaţional de Dezvoltare Agricolă, susţine că mulţi imigranţi au câte două-trei joburi, iar dacă pierd unul dintre ele, vor avea venituri mai mici cu 20%-50%. În acest caz, ei vor trebui să cheltuiască mai puţin pentru a trimite acasă la fel de mulţi bani ca înainte, susţine el.

Pe lângă lovitura pe care o primesc din cauza scăderii remiterilor, statele emergente vor avea de suferit şi din cauza diminuării sumelor provenite din ajutoare şi investiţii străine. Experţii sunt de părere că aceste sume, cifrate în prezent la un miliard de dolari (0,7 miliarde de euro) pe an, s-ar putea înjumă tăţi din cauza crizei.

CONSECINŢE
 
România suferă de creşterea şomajului

În ultimii ani, ţara noastră a devenit un exportator important de forţă de muncă. Potrivit estimărilor, circa două milioane de conaţionali lucrează în străinătate, majoritatea dintre ei în statele Uniunii Europene. Însă din cauza faptului că o parte dintre ei muncesc la negru şi nu au acte de şedere legală, numărul acestora nu este cunoscut cu precizie. Anul trecut, remiterile românilor care muncesc în afară au depăşit 7 miliarde de euro, în creştere cu aproape 30% comparativ cu anul 2006, indică datele Băncii Naţionale a României. Astfel, în 2007, căpşunarii şi lucrătorii în construcţii peste graniţă „au construit“ aproape 6% din produsul intern brut (PIB) al ţării. Dacă, până la jumătatea anului în curs, munca în state UE precum Spania, Italia sau Germania era un avantaj, criza financiară care le-a lovit până şi pe cele mai solide economii lasă fără loc de muncă sute de mii de români. Iar atuul s-a transformat într-un mare dezavantaj care are drept consecinţă creşterea numărului de şomeri. Aceasta în condiţiile în care şi firmele din România au început deja să facă disponibilizări, după ce au rămas fără comenzi din cauza crizei. Cert este însă că remiterile din afară vor scădea drastic, la fel ca şi investiţiile străine. Totuşi, oamenii de afaceri din România sunt de părere că românii care lucrau legal vor prefera să trăiască din ajutorul de şomaj pe care îl oferă statul respectiv, aşteptând revenirea economică.