Mâna Sf. Nicolae, în Bucureşti!

Povestea s-a repetat întocmai şi când a venit vremea de maritiş pentru cea de a doua fată. Când i-a venit vremea şi celei de a treia fete, nobilul a stat de pază pentru a afla cine era cel care le-a făcut bine fetelor sale.

În acea noapte, nobilul a stat de paza şi l-a văzut pe cardinalul care lăsa săculeţul cu aur. Se spune că Sfântul Nicolae s-a urcat pe acoperiş şi a dat drumul săculeţului prin hornul casei, într-o şoseta pusă la uscat, motiv pentru care a apărut obiceiul agăţării şosetelor de şemineu.

După ce tatăl fetelor a văzut cele întâmplate, Nicolae l-a rugat să păstreze secretul, însă acesta nu a rezistat tentaţiei de a povesti mai departe.

Cadoul lui Mihai Viteazu

Puţină lume ştie că Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, situată la kilometrul 0 al Capitalei, adăposteşte de 410 ani mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei.

Ctitorie a Sfântului Martir şi Voievod Constantin Brâncoveanu, Biserica a primit un cadou neaşteptat de la Mircea Viteazu. Cronicarul Radu Greceanu a notat: „Mâna dreaptă a Sfântului Nicolae ferecată în argint ales, împodobită cu diamanturi, dăruită de Io, Mihail Voievod (Viteazul) şi Doamna Stanca, în anul 7407 (1599), ispravnic fiind Mitropolitul Eftimie”.

Mihai Viteazu avea mare evlavie pentru Sf Nicolae pentru că, acesta îi salvase viaţa. Ban al Craiovei şi condamnat la moarte de către Alexandru cel Rău, a scăpat cu viaţă printr-o minune a Sf Nicolae. În drum spre locul execuţiei, Mihai Viteazul a cerut voie gărzilor să intre în Biserica Alba – Postavari pentru a înălţa o ultimă rugăciune. S-a rugat la icoana Sf Nicolae şi a scăpat.

Ajuns domnitor el a înlesnit aducerea moaştelor de la Biserica Sf. Nicolae din Bari, Italia, iar Cardinalul oraşului i le-a oferit cadou în semn de preţuire pentru apărătorul creştinătăţii.

Trupul martirului Brâncoveanu

Tot în această biserică se află şi mormintele domnitorului Constantin Brâncoveanu, ucis de turci în anul 1714, şi al soţiei sale Maria, peste care se află două frumoase lespezi de marmură sculptată în relief, decorate cu motive florale şi vegetale. Scriitorul italian Anton Maria del Chiaro (secretarul lui Constantin Brăncoveanu), care a luat parte la sfinţirea bisericii, a descris-o în lucrarea sa „Le moderne rivoluzioni della Vallachia" (Veneţia 1717) cu frumoase cuvinte de laudă: „una bellisima chiesa in onore de quel Santo Martire" (o splendidă biserică în cinstea Sfântului Martir (Sfantul Gheorghe).

Copleşit de valoarea sfântului lăcaş, noul paroh, pr. Emil Nedelea Cărămizaru a luat hotârârea de a pune moaştele într-o nouă raclă. „Are 8 kilograme, este din argint aurit şi a fost realizată de mestrul Nicolae Balaban. Asta e începutul pentru că refacem pictura, cu o echipă condusă de maestrul Ioan Moldoveanu, punem acoperiş din zinc-titan, cu o durabilitate de 200 de ani. Toate făcute cu binecuvântarea Prea Fericirii sale, Patriarhul Daniel”.

Părintele este pus pe treabă şi speră să mai ridice un palat brâncovenesc şi un centru naţional brâncovenesc, asta pentru că în 2014 se vor împlini 300 de ani de la trecerea în rândul drepţilor a Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

Pelerinaj la raclă

Dacă ieri a avut loc un pelerinaj în jurul Bisericii cu racla Sfîntului, de azi credincioşii vor putea să se închine la racla Sf. Nicolae – care va sta în pridvorul Bisericii până luni. Astăzi şi mâine se vor săvârşi slujba Utreniei (ora 8.30) şi Sfânta Liturghie (ora.10.00)