Un dig din Kazahstan a cedat la 11 martie 2010. Satul Kyzyl-Agash a fost inundat, iar cel puţin 43 de persoane au murit. Un ziar al opoziţiei a avansat chiar un bilanţ de 200 de morţi. Digul a cedat după ce ploaia torenţială şi temperaturile neaşteptat de ridicate au cauzat topirea timpurie şi rapidă a stratului de zăpadă. Ruperea digului au dat drumul unor valuri de 2 metri înălţime, care au distrus un pod de pe autostrada care leagă Alma-Ata de graniţa cu Rusia. 1000 de oameni au fost evacuaţi. În ziua de după ruperea digului, un alt dig a cedat într-o zonă învecinată. Un sat a fost inundat, dar localnicii fuseseră deja evacuaţi.
62 de diguri au cedat în China, în 1975, după Taifunul Nina. 26.000 de oameni au murit imediat după ruperea digurilor, iar 145.000 - în urma epidemiilor şi foametei asociate dezastrului. Şase milioane de locuinţe au fost distruse. Mai întâi, au cedat digurile Banqiao şi Shamantan, de pe râul Ru. Primul, înalt de 118 metri, trebuia construit de unul dintre cei mai mari specialişti în hidrologie din toate timpurile, Chen Xing. Însă el a propus 12 puncte pentru evacuarea de debit, în timp ce oficialii chinezi au hotărât că este o măsură prea conservatoare şi inutilă. Astfel, au fost construite doar cinci astfel de puncte, iar Xing a fost demis. La 5 august 1975, a plouat într-o zi cât într-un an în amonte de barajul Baqiao, în urma coliziunii dintre taifunul Nina şi un front atmosferic rece. La 6 august, cererea de a deschide digul a fost refuzată, iar la 7 august cererea a fost acceptată, dar telegramele cu confirmarea nu au ajuns în mâinile personalului de la dig.
Evacuatoarele de debit nu au făcut faţă apelor, multe dintre ele fiind blocate parţial cu sedimente. Ruperea digurilor Banqiao şi Shimantan au dus la formarea unui val uriaş, de 10 kilometri lăţime şi de 3-7 metri înălţime, care s-a deplasat cu o viteză de 50 de kilometri la oră.
La 19 iulie 1985, două baraje din steril din apropierea satului italian Stava, din nordul Peninsulei, au cedat. Este unul dintre cele mai mari dezastre din istoria Italiei, acesta ducând la moartea a 268 de persoane, la distrugerea a 62 de clădiri şi la demolarea a 8 poduri. 200.000 de metri cubi de nămol, nisip şi apă au ajuns în Rio di Stava. Puhoiul, care avea o viteză de 90 de kilometri la oră, a ajuns la râul Avisio, aflat la 4,2 kilometri depărtare. Ancheta dezastrului a ajuns la concluzia că barajul a fost prost construit şi întreţinut de cei care au exploatat o mină din zonă. Cei responsabili au fost condamnaţi.
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum