Maşina de tocat bani de la Spitalul Universitar

Iar un oraş înseamnă zeci de servicii şi direcţii care trebuie să administreze un oraş de sute de mii de locuitori. Uriaşul corp TESA de la Universitar este considerat o moştenire de pe vremea lui Sorin Oprescu.

„Se calcă în picioare. Au grijă toată ziua să nu se ciocnească pe holuri”, prezintă situaţia, plastic, Gheorghe Iana, manager până de curând al spitalului.

Muncă, muncă şi iar muncă

Un nene portar face inventarul celor care păşesc în incinta Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti. Tinerii de la Recepţie sunt ocupaţi cu doamnele în vârstă care îşi caută traseul spre diferitele secţii din spital, împrăştiate pe cele 13 etaje.

Scările de urgenţă sunt aglomerate, dar de la etajul doi gălăgia se estompează. Directorul Cătălin Cârstoiu nu este niciodată de găsit, aşa că cele trei secretare iau în primire cum ştiu mai bine cozile care se formează.

Una oftează, părând extenuată. Îşi ia cafeaua de pe birou şi se mută în biroul de vizavi. Se aud chicoteli şi râsete, în timp ce un teanc de dosare ale grupelor de rezidenţi aşteaptă să fie predate.

Secretara fostului manager al spitalului, Gheorghe Iana, îi rescrie de zor pe coli A4 agenda zilei, cât mai caligrafic cu putinţă. În stânga are expresorul de cafea. „Trebuie să merg la cumpărături să iau pliculeţe de zahăr normal, acum nu am decât zahăr brun”, se scuză aceasta. Un scenariu care se aplică zilnic la Spitalul Universitar.

Istoria unui furnicar

• Cei 376 de salariaţi TESA consumă mai mult de 25% din bugetul lunar al spitalului. A demite din funcţie un bugetar din sistemul sanitar înseamnă întocmirea unui dosar stufos, care trebuie să treacă prin Ministerul Sănătăţii, iar apoi prin Casa de Sănătate.
  
  
• Aprobarea lui durează între 6 şi 12 luni, motiv pentru care nici unul dintre conducătorii Spitalului Universitar nu s-a complicat să reducă personalul auxiliar. La numărul de 376 s-a ajuns în timpul lui Sorin Oprescu, actual primar al Capitalei şi fost manager al Spitalului Universitar în perioada 1994-2006.
  
  
• La finalul anului 2008, începutul anului 2009, salariile celor 376 au crescut cu 28,4%, la care s-au adăugat creşteri ale sporurilor. Obligată de minister să plătească mai întâi salariile şi utilităţile, conducerea s-a văzut nevoită să întârzie plăţile către furnizori, iar în acest moment Spitalul Municipal are datorii-record de 20 de milioane de lei.

200 de oameni la tehnic

Departamentul cel mai aglomerat din spital este cel tehnic-administrativ, cu 200 de angajaţi, cât într-o fabrică. Sunt cei care schimbă becurile, văruiesc şi repară ţevile sparte.

„Spitalul e modernizat în proporţie de 98%. Practic, aceşti oameni nu mai îşi găsesc rostul, pentru că serviciile pot fi externalizate. Se motivează oficial că e mare spitalul şi că de aceea trebuie mulţi oameni, dar nu fac nimic toată ziua”, spune Gheorghe Iana, fostul manager.

Alţi 50 de angajaţi din administraţia spitalului lucrează la resurse-umane şi achiziţii, iar pe locul trei în topul tăietorilor de frunze la câini se află departamentele contabilitate-financiar, unde 30 de persoane se ocupă de facturi, de întocmirea bugetului lunar şi anual către Casa de Sănătate, plus partea de analiză cost-produs.

Spitalul Universitar are 1.170 de paturi, la fel ca şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, Spitalul Clinic Judeţean Mureş sau Spitalul Judeţean Deva. Sunt multe alte spitale în ţară cu peste 1.000 de paturi, însă toate au un număr mult mai mic de angajaţi TESA.

O medie în celelalte spitale din ţară este de 135 de angajaţi. De altfel, un calcul simplu arată că cei 376 de angajaţi ar putea conduce la fel de bine două oraşe medii din România, ca Râmnicu-Vâlcea sau Târgovişte. Primăriile celor două oraşe au sub 300 de funcţionari fiecare şi răspund de nevoile zilnice a câte 100.000 de locuitori.

Spitalul bucureştean constă în schimb într-o singură clădire şi o capacitate de 1.000 de bolnavi internaţi. Cei 376 de salariaţi nu au nicio legătură cu actul medical, nefiind medici, asistente sau infirmiere.

„Echilibrul personal medical - angajaţi auxiliari este una dintre regulile performanţei într-un spital. Casa de Sănătate este prima în măsură să semnaleze nereguli în baza contractului cu managerul”, a declarat Ioan Sârbu, director la Spitalul Militar Bucureşti.

LOVITURĂ

Se pregăteşte managementul privat în spitale

Cseke Attila, ministrul sănătăţii, promite reducerea personalului auxiliar din spitale, dar nu a oferit elemente concrete. Miza actualei guvernări ar putea fi însă introducerea managementului corporatist în spitale, practic administrarea unităţilor medicale de către firme specializate.

E posibil ca 4-5 spitale să fie conduse de o singură companie. Riscul în acest caz este ca politicienii aflaţi la putere să înfiinţeze firme proprii, sau prin interpuşi, şi să controleze fondurile de investiţii pentru 3-4 spitale aflate în subordine.