Criza a redus veniturile românilor, astfel că numărul celor care îşi permit să se trateze a scăzut. Astfel că, în a doua jumătate a anului 2009, numărul pacienţilor trataţi s-a redus faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, apreciază Sorin Popescu.
Efect nedorit
În acest context, introducerea taxei de clawback nu va avea efectele benefice scontate de Guvern, ci ar putea limita şi mai mult accesul la medicamente. Astfel, impunerea taxei va lovi toţi producătorii, fie că vorbim de producători internaţionali sau locali, producători de generice sau de medicamente originale, dar şi pacienţii, căci măsura ar putea conduce la ieşirea unor producători de pe piaţa internă, dar şi la dispariţia unor medicamente, consideră Dragoş Dinu, fostul şef de la A&D Pharma.
De asemenea, producătorii interni, între care şi Antibiotice, vor avea de suferit. De asemenea, Terapia Ranbaxy, Sicomed, Actavis, Sandoz, Vimspectrum şi Richter Gedeon deţin unităţi de producţie în România.
“Guvernul român nu a inventat taxa de clawback, însă a interpretat-o greşit. Această taxă se aplică în majoritatea cazurilor doar depăşirii cheltuielilor statului cu medicamentele faţă de buget şi în niciun caz volumului vânzărilor în farmacii, care cuprind doar parţial fonduri publice şi includ marje care nu au legătură cu producătorii.
România are deja cele mai mici preţuri din Europa pentru medicamente, preţuri care nu ţin cont nici măcar de nivelul real al cursului de schimb valutar. Statele care au adoptat taxa de clawback nu au impus astfel de măsuri contraeconomice”, apreciază Sorin Popescu.
Consult în lipsă
De aceeaşi părere este şi Dragoş Dinu, care spune piaţa nu a fost consultată cu privire la introducerea noului bir, care în momentul de faţă nici nu poate fi aplicat.
“Lipsa acută de fonduri a condus la introducerea acestei taxe. În formula actuală, nu este aplicabilă, pentru că legea nu are norme. Producătorii ar putea încerca să negocieze, dar nu au un interlocutor în acest moment”, a explicat pentru evz.ro Dragoş Dinu
Dincolo acestea, taxa mai are un defect: a fost instaurată în timpul anului, ceea ce dă peste cap strategiilor tuturor firmelor din industria farmaceutică. Preşedintele Colegiului Farmaciştilor, Dumitru Lupuleasa, a explicat pentru evz.ro că o astfel de măsură trebuie impusă la începutul anului fiscal, pentru a avea un minim de predictibilitate în industrie.
Impozit de 11% pe vânzări
“Clawback” este un sistem prin intermediul căruia toţi producătorii de medicamente, care vând produse pe piaţa românească, vor plăti un impozit de 5% până la 11% din veniturile realizate în urma vânzării produselor. Grila de contribuţie va fi progresivă, adică scăderea efortului financiar public pe măsura creşterii volumelor de medicamente achiziţionate.
Măsura va fi aplicată tuturor producătorilor sau deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor de la 1 octombrie 2009, pentru veniturile provenite din relaţia cu instituţiile publice de sănătate, şi anume pentru vânzările de medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, pentru cele compensate, precum şi pentru cele care sunt achiziţionate de către spitale.
CITIŢI ŞI:
Nicolăescu: Vom rămâne fără producătorii de medicamente
Luni, 19 Octombrie 2009. 0 vizualizări, 2 comentarii, 0 voturi
Medicamente pe cale de dispariţie
Majorarea termenului de decontare pentru medicamentele compensate şi gratuite, precum şi introducerea taxei de clawback vor lovi în pacienţi şi în producători deopotrivă, deoarece vor limita accesul la medicamente. Practic, există riscul ca unii producători să iasă de pe piaţa românească, iar unele medicamente să dispară din farmacii.
Medicii şi farmaciştii avertizează că în cel mult două luni sistemul sanitar va intra în colaps. Ca să acopere lipsa de fonduri pentru sănătate, Guvernul a luat aceste măsuri, fără să consulte şi piaţa.
“România a alocat numai 3,2% din PIB sănătăţii în 2009, fiind pe ultimul loc în Europa. Principala soluţie este alocarea de resurse financiare la un nivel rezonabil pentru 2010. Nu trebuie să uităm că în 2009 s-au antamat deja 2,8 miliarde lei din contul anului viitor. Această sumă ar trebui bugetată suplimentar în 2010”, a precizazat pentru evz.ro directorul de relaţii externe al Merck Sharp&Dohme, Sorin Popescu.
- Recomandă
- Dimensiune text
- Tipareste
- Comenteaza
- Conversie PDF
Trimite pe:







Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum