Milioane de euro irosite cu Bursa Guvernului

Oxford, London College, Berlin şi Virginia sunt câteva dintre universităţile de renume, care n-au convins statul român să-i angajeze pe tinerii în care a investit atâţia bani. Asta, în condiţiile în care în ţară, tinerii ar primi, ca manageri publici, aproximativ 3.000 de lei lunar, iar în posturi similare peste hotare ar fi remuneraţi cu cel puţin 2.000 de euro.

Educaţia preia programul

Primul semn al „prăbuşirii” proiectului este încheierea activităţii Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), tocmai unitatea de imple mentare, şi predarea ştafetei către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI). În ciuda acestei schimbări, beneficiarii bursei nu au primit nicio informaţie. S-au trezit cu un proiect de hotărâre pe site-ul MECI, document ce urmează să intre în dezbatere la guvern.

Proiectul arată că MECI e împuternicit să recupereze pena lităţile de la beneficiarii care nu şi-au respectat contractul, trei la număr, dar nu prevede nimic despre angajarea în sistem. Dar adevărata mişcare, susţin specialiştii, e că ministerul, prin Centrul Naţional pentru Burse de Studiu în Străinătate din subordinea sa, preia derularea programului.

„La demararea proiectului, în 2004, ideea ca un organism internaţional să se ocupe de implementare îi asigura succesul. Întorcându-se la stat, e ca şi cum l-ai în gropa”, crede Simion Ilie, unul dintre beneficiari şi pre şe dintele Asociaţiei Beneficiarilor Bursei Speciale „Guvernul României”.

Criza dă planurile peste cap

Oficialii MECI susţin însă că acesta e, de fapt, începutul rezolvării problemelor tinerilor pentru că ministerul plănuieşte încă un proiect de lege, în septembrie, care să faciliteze angajarea bursierilor.

Acest lucru intră în contradicţie cu tendinţa generală din administraţie, „trâmbiţată” ca măsură anticriză a guvernului Boc, prin care nu se mai fac angajări în sistem, ci disponibilizări. „Ar fi o cheltuială inutilă dacă aceşti tineri nu ar fi niciodată angajaţi. Dar nu ştiu cum o să-i angajeze cineva taman acum, când 20% dintre cei angajaţi în administraţie vor fi daţi afară”, e de părere şi Răsvan Bobulescu, liderul Federaţiei Sindicale „Alma Mater”.

Instruirea unor tineri la universităţi de prestigiu pentru ca, odată întorşi în ţară, să revigoreze administraţia, unde vor fi angajaţi ca manageri publici, rămâne un pro iect ambiţios, care a scârţâit în că de la început şi care riscă să se stin gă în birocraţie, cum s-a şi născut. Bilanţul Bursei demonstrează, încă o dată, incapacitatea statului de a-şi respecta îndatoririle: peste 5 milioane de euro deja investiţi în 101 tineri, timp de cinci ani, încă de pe timpul guvernului Tăriceanu, şi încă peste un milion care urmează să fie plătiţi pentru studiile ultimilor 48 de bursieri, aflaţi în străinătate până în 2011.

CE SPUN BURSIERII

„Îmi propun un job prost, îi refuz”

Surse din PNUD au confirmat intenţia instituţiei de a se retrage din proiect. Motivele: eşecul proiectului şi încă păţânarea autorităţilor române în „sabotarea” pro gramului.

„Noi i-am cerut Ministerului Edu caţiei, din noiembrie anul trecut, să schimbe legislaţia, pentru ca programul să poată fi aplicat. Din cauză că nu ni s-a răspuns, ne-am hotărât să renunţăm. În plus, am făcut presiuni la diverse instituţii ale statului pentru angajarea celor 101 beneficiari. În zadar. Pur şi simplu, asta ne-a făcut să ne retragem”, explică sursele citate.

Varianta oficială a MECI este însă cu totul alta. „PNUD-ul nu mai are bani disponibili pentru Ro mânia, ţara noastră fiind membră UE. Ei nu mai au bani alocaţi pentru managementul acestui pro iect. Astfel, de luna viitoare, pre luăm noi derularea programului. Dar, nu puteam face asta fără un act normativ”, a explicat Mihnea Costoiu, secretar de stat în Ministerul Educaţiei. „Vom face în aşa fel încât bursierii să nu aibă probleme”, a dat asigurări secretarul de stat.

Tinerii au doar obligaţii

Cu toate că cei de la PNUD i-au informat pe bursieri de următoarele lor acţiuni, ministerul încearcă încă să menţină misterul cu privire la acest subiect.

Bursierii sunt însă circumspecţi şi spun că acest proiect de ordonanţă vrea tocmai să mascheze adevăratele intenţii. „Pentru noi, PNUD era garantul reuşitei proiectului, şi acum vedem că totul se duce de râpă. Noi ştim ce pot face cei de la guvern, să întârzie plăţile, să nu angajeze pe nimeni în sistem... Nu ne-ar mira să ne ofere nişte posturi foarte proaste şi, dacă noi le refuzăm, să ne ceară banii înapoi. În proiectul de ordonanţă ei vorbesc doar despre penalităţile pe care trebuie să le plătim noi, nicidecum de obligaţiile pe care le au ei”, ne-a mărturisit bursierul Simion Ilie, care este, în prezent, coordonatorul Departamentului Comunicare şi Analiză Media din cadrul INSOMAR.

„Întrucât derularea opera ţiuni lor aferente bursei se realizează de către Ministerul Educaţiei este firesc ca, în cazul nerespectării clauzelor contractuale, beneficiarul să restituie tot Ministerului Educaţiei sumele acordate”, se arată în textul ordonanţei, din care se deduce să MECI ar fi avut rolul cel mai important în derularea BSGR, cu toate că PNUD a organizat implementarea, de la evaluarea bursierilor până la virarea banilor.

Proiect de ordonanţă pentru trei persoane

„Din câte ştiu eu, este vorba doar despre vreo trei bursieri care trebuie să dea banii înapoi. Şi uite, deodată, săracul buget de stat nu avea cum să-şi recupereze banii, vezi Doamne! Îmi dau seama, cu cât trece timpul şi noi nu suntem angajaţi, că nu am fost noi cei pe care trebuia să-i şcolească statul pe banii lui. Dacă erau alte persoane, imediat se găseau locuri sus-puse în administraţia publică, astfel ca aceştia să fie angajaţi”, mai spune Simion Ilie.

Bursierii care sunt încă la studii nu mai au nicio speranţă să primească vreun post de manager public la întoarcere, dar îşi doresc măcar să li se plătească studiile în continuare.

Nici absolvenţii nu mai au încredere în stat. E şi cazul lui Radu Oprea, care a terminat masteratul la Universitatea Pepperdine, SUA, în 2007, şi nici nu se mai interesează de situaţia programului. „Mi-am văzut de viaţa mea, am proiecte în derulare, care au obţinut finanţare internaţională. Abia aştept să vină statul să-mi propună un job prost, să-l refuz, bineînţeles. Să mă dea în judecată. Vor pierde!”, spune Radu hotărât.

DE LA STUDII, ÎN INSTANŢĂ

Şcoliţii se judecă cu statul român

149 de tineri au fost selectaţi, din 2004 până în prezent, pentru Bursa Specială „Guvernul României”. Acestora li se plăteau, cu sume între 10.000 şi 30.000 de euro pe an, studi ile de licenţă sau de masterat la instituţii de învăţământ de prestigiu. În schimb, tinerii se angajau să ia note bune (cel puţin echivalentul calificativului „bine”), să se întoarcă în ţară după absolvire şi apoi să lucreze în funcţii de conducere sau de răspundere, între trei şi cinci ani, proporţional cu suma primită.

Acest lucru nu s-a întâmplat nici după ce tinerii au urmat un curs de pregătire, de trei luni, la Institutul Naţional de Administraţie. Niciu nul dintre ei nu a fost angajat ca manager public până acum.

18 dintre bursieri, sătui de promisiunile fără rezultat, au dat în judecată statul, anul trecut, pentru a-şi primi drepturile garantate de contract sau măcar daune morale. „Procesul e suspendat. La primele termene s-a discutat mult pe procedură. Acum s-a suspendat dintr-o chichiţă legislativă şi pe motiv că e vacanţă judecătorească. Noi vrem oricum, prin acest proces, chiar dacă nu mai avem speranţe să primim posturile de manageri publici, să ni se plătească despăgubiri sau măcar să se responsabilizeze”, explică Simion Ilie.

Alţi opt bursieri au acţionat statul în instanţă, cerând rezilierea contractului fără să fie obligaţi să dea înapoi banii primiţi pentru studii.

Programul nu doar că a debutat prost, dar a mai întâmpinat şi alte probleme la începutul acestui an. 38 dintre bursierii aflaţi la studii în afara graniţelor nu au mai primit, timp de patru luni, banii pentru taxele de şcolarizare şi pentru între ţi nere. Astfel, aceştia erau nevoiţi să muncească pentru a face faţă cheltuielilor, neglijându-şi studiile. După lungi insistenţe la instituţiile statului, făcute de părinţii celor plecaţi, dar şi de PNUD, absolvenţii şi-au primit banii. Scuza guvernanţilor: adoptarea târzie a bugetului pentru 2009.

18 bursieri
au acţionat statul în instanţă pentru drepturile din contract


CITIŢI ŞI:
“Ca să vezi partea pozitivă trebuie să vrei să acorzi o şansă României”