Ministerul Mediului încurajează producţia de arteziene | VIDEO

Oraşele mari, puse la colţ

Potrivit Ghidului de finanţare promovat de Ministerul Mediului, autorităţile locale din oraşele cu peste 100.000 de locuitori pot solicita, de la Fondul de mediu, grosul finanţărilor nerambursabile. Astfel, acestea pot cere până la 2 milioane de lei pentru amenajarea unui parc nou şi cel mult 1,5 milioane lei în cazul reabilitării şi extinderii unuia deja existent.

Primăriile pot depune în cadrul unei sesiuni mai multe proiecte, însă valoarea totală însumată poate fi de cel mult 6 milioane de lei pe sesiune. Programul va fi finanţat de la Fondul pentru mediu, adică banii strânşi din taxa de poluare.

Ploieştiul: niciun ban

Deşi marile oraşe au avut prioritate la accesarea fondurilor alocate în ultimii doi ani pentru crearea de noi spaţii verzi, în vederea reducerii poluării, o mare parte din bani au fost investiţi în comune. Astfel, guvernul a alocat, în 2007, opt milioane de euro pentru construirea de spaţii verzi în comune şi alte opt milioane de euro pentru amenajarea de parcuri în oraşe.

De exemplu, localităţile Mitrei, Vărgata (Mureş), Giurgiţa (Dolj) şi Apahida (Cluj) au primit câte 500.000 de lei pentru amenajare de locuri de joacă şi parcuri, deşi banii erau destinaţi exclusiv plantării de copaci. Pe de altă parte, Ploieştiul, unul dintre cele mai poluate oraşe, nu a primit niciun ban pentru că a cerut prea mult.

ONG-urile spun că banii ar trebui să se ducă în zonele unde calitatea aerului este proastă, adică în aglomerări urbane ca Bucureştiul şi Ploieştiul. „Bordurile nu-şi au rostul, însă fântânile şi lacurile curăţă aerul, iar vara îl fac mai respirabil”, este de părere reprezentantul Green Revolution, Corneliu Belciug. Asta dacă apa din fântâni ar fi curată. În Capitală, apa care tâşneşte din fântâni are o culoare maronie, amestecată cu pământ şi miroase urât.

Pe de altă parte, finanţarea proiectelor de mediu cu bani europeni întârzie din cauza neimplicării autorităţilor centrale şi locale şi din cauza neseriozităţii firmelor de consultanţă, precizează ministrul mediului, Nicolae Nemirschi. Acesta a spus că este vorba despre cinci miliarde de euro, bani europeni accesibili României între 2007 şi 2013.

STATISTICĂ

De trei ori mai puţin spaţiu verde

Un român beneficiază, în medie, de 17 metri pătraţi de spaţiu verde, în condiţiile în care Uniunea Europeană recomandă o suprafaţă de minimum 26 metri pătraţi pentru fiecare cetăţean, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii - 52 mp, de trei ori mai mult decât au românii. Un bucureştean are la dispoziţie 11,09 mp de verdeaţă, în timp ce un clujean sau un timişorean - 15,4 mp de iarbă. Mai bine stau cei din Braşov, cu 19,1 mp, şi din Sibiu - cu 24,8 mp.

Pe de altă parte, Stockholm are 83 mp/cap de locuitor, iar Londra - 64. Pe lângă Ministerul Mediului, şi Ministerul Agriculturii derulează un program prin care zonele verzi ar putea ocupa, pe viitor, o suprafaţă mai mare. Astfel, cei care acceptă să le fie împădurit terenul extravilan sau să le fie regenerată pădurea primesc bani pentru lucrările necesare, plus o suma egală cu cât ar fi câştigat dacă vindeau terenul respectiv sau dacă valorificau lemnul.