Miracolul polonez, lecţie pentru România

Lecţie pentru cabinetul Boc

România şi Polonia - două ţări care au multe în comun: de la trecutul în blocul socialist până la soluţii asemănătoare pentru de păşirea crizei. Şi totuşi, situaţia din această ţară din centrul Europei este mult mai bună ca a noastră. Ce reuşesc autorităţile poloneze să întreprindă, iar noi nu?
 
În primul rând, guvernul polonez a avut un mare atu în faţa crizei datorită unor sectoare precum cel agricol, atragerea de investitori şi consumul produselor autohtone. În al doilea rând, măsurile luate de miniştrii de la Varşovia nu au fost de faţadă, ca acelea luate de cabinetul Boc.

Mai mult, autorităţile poloneze nu s-au culcat pe o ureche, iar deciziile au fost luate după ce au fost făcute studii şi analize. Spre comparaţie, guvernul Boc a luat măsuri ad-hoc, fără analize de impact, care au fost refăcute şi reşapate întrucât nu-şi atingeau scopul propus.

Polonia şi România, o istorie cu puncte comune

Atât în România, cât şi în Polonia, una dintre soluţiile pentru tăierea cheltuielilor este concedierea unui număr de funcţionari publici.

Guvernul Poloniei vrea să concedieze circa 10% din personalul bugetar. Adică, din cei 358.000 de funcţionari civili polonezi, 31.600 şi-ar putea pierde locurile de muncă. Cabinetul condus de Donald Tusk crede că măsura ar putea aduce economii de peste 121 milioane de euro. La fel ca în România, autorităţile de la Varşovia au rectificat bugetul.

Guvernul polonez a tăiat cheltuielile bugetare cu 22 miliarde de zloţi (5,38 miliarde de euro) şi a decis majorarea deficitului cu 27 miliarde de zloţi (6,6 miliarde de euro). Însă, din cauza legislaţiei rigide privind cheltuielile publice, Ministerul de Finanţe are putere de decizie numai asupra unei treimi din fondurile bugetare.

Banii FMI, în stand-by

Şi România, şi Polonia au semnat acorduri stand-by de împrumut cu FMI. Însă, spre deosebire de români, polonezii nu s-au atins de cele 21 de miliarde de dolari pregătite pentru ei. Ei pun în practică ceea ce autorităţile noastre doar au declarat că fac: folosesc împrumutul de la Fond ca o „centură de siguranţă”. O soluţie comună a celor două ţări pentru a aduce bani la buget este decizia de vânzare a acţiunilor la companiile de stat.
 
Diferenţa este că guvernul nostru abia a pomenit-o printre rânduri, iar cel polonez a pus-o deja pe hârtie. Pe 11 august, cabinetul Tusk a aprobat un plan de vânzare a pachetelor de acţiuni deţinute de stat în companii.
 
„Bugetul are nevoie de o injecţie de lichiditate pentru a asigura cheltuielile de bază”, a declarat premierul Poloniei, Donald Tusk. Pe listă se află companii precum Polska Grupa Energetyczna, Enea, Grupa Lotos şi Bursa de Valori din Varşovia.

VIITOR INCERT

Prognozele nu exclud recesiunea

Dacă economiştii ezită să decreteze Polonia drept un miracol al crizei este pentru că au dubii în privinţa viitorului acestei ţări. Ei nu ştiu încă dacă statul va reuşi să evite recesiunea.

Prognozele FMI arată, pentru acest an, o scădere a PIB-ului cu -0,7%. În schimb, Comisia Europeană estimează o creştere economică apropiată de zero în 2009, urmată de un PIB în creştere de 0,5%, anul viitor. În ceea ce priveşte deficitul bugetar, Comisia Europeană estimează că va ajunge la 6,6% din PIB în 2009 şi la 7,3% din PIB în 2010. Este mai mult decât dublu faţă de condiţia unui deficit de 3% pe care trebuie să o îndeplinească ţările care aspiră să adere la zona euro.

Potrivit lui Marcin Piatkowski, fostul economist-şef al băncii poloneze PKO BP, criza a evidenţiat dependenţa ţărilor din fostul bloc socialist, actualmente membre UE (numite de el Noua Europă), de fluxurile de capital extern, de capitalul străin din bănci şi de exporturile către statele din zona euro.

„În viitor, vor fi necesare noi politici şi modele de dezvoltare pentru ca ţările din Noua Europă să le ajungă din urmă pe cele mai dezvoltate”, spune economistul într-un studiu transmis EVZ.

Potrivit acestuia, ţările care au înregistrat creşteri economice puternice, apropiate de cea a Chinei, printre care şi România, sunt mai puternic lovite de criză decât cele cu creşteri mai mici.
 
„Când criza se va încheia, PIB-ul în ţările din Noua Europă va creşte într-un ritm mai lent decât înainte de criză”, spune Piatkowski. Astfel, aceste state vor ajunge la un venit pe cap de locuitor apropiat de ţările vest-europene abia în anul 2050.

EXPLICAŢIILE MIRACOLULUI

Soluţia „Made in Poland” ţine firmele în viaţă

Ana Bâtcă
Paul Barbu

Imaginaţi-vă o ţară în care cetăţenii cumpără în mare parte produse calitative fabricate de conaţionalii lor şi le plătesc cu bani din propriile venituri, şi nu din credite. Ei bine, aceasta se întâmplă în Polonia şi explică o parte din bucuria de a depăşi criza fără a trece prin recesiune. Faptul că la polonezi consumul s-a bazat pe banii din salarii a făcut ca, odată cu declanşarea crizei şi restrângerea creditării, să existe în continuare cerere pentru produse şi servicii.

Potrivit fostului ministru de finanţe Daniel Dăianu, „la ei, piaţa internă consumă, în bună măsură, produse manufacturate de producători polonezi. Ei livrează pe piaţa externă şi pe cea internă şi au fost avantajaţi de faptul că cererea internă nu a scăzut dramatic”.

Astfel, căderea cererii pe pieţele de export nu a „omorât” companiile. „Evoluţia economiei subliniază că Polonia este rezistentă în faţa recesiunii datorită expunerii scăzute la exporturi şi rolului redus al creditului în economie”, mai spune şi Piotr Bujak, analistul băncii Zachodni WBK, citat de Reuters.

Un alt mare atu al polonezilor sunt investiţiile pe care le-au făcut, în timp, în producţie, aducând- o la standarde competitive.

Reţeta cârnaţilor polonezi

În plus, „performanţele agriculturii poloneze sunt diametral opuse celor româneşti”, susţine Dăianu.

În Polonia au existat fermieri şi dinainte de schimbarea regimului, care s-au adaptat uşor la noul model economic, explică el. Astfel, carnea, mezelurile, legumele şi fructele produse de ferme ajung cu succes pe mesele polonezilor, dar şi departe peste hotare.

În ceea ce priveşte situaţia macroeconomică, Polonia nu a avut deficite mari şi a gestionat bine dezechilibrele, explică profesorul de economie Daniel Dăianu de ce această ţară trece mai uşor prin această perioadă. „Polonia a ştiut să-şi protejeze propriul capital. Astfel, a reuşit să aibă o proporţie mare a capitalului naţional în agricultură, industrie, sistemul bancar”, precizează el.

Destinaţie pentru investiţii

Cu o forţă de muncă mai ieftină decât în vechile state membre şi cu o poziţie geografică bună, Polonia a atras multe investiţii străine.

Potrivit publicaţiei din Varşovia „Business Journal”, Europa Centrală continuă să reprezinte o ţintă atractivă pentru investitorii din Vest. Acelaşi lucru este valabil şi pentru giganţii asiatici. „Înainte de criză, o mare parte din guvernele central-europene s-au gândit să-şi diversifice legăturile de comerţ pentru a mai micşora dependenţa de primele 15 state membre UE. În consecinţă, afacerile cu China şi India au crescut în zonă, în special în Polonia”, titra publicaţia.

În 2008, mai multe delegaţii poloneze au mers în China şi India pentru a pune presiune pe puterea de muncă din ţară şi pe costurile operaţionale. În prezent, cele două ţări asiatice se bat pentru mai multe contracte de construcţie de drumuri şi infrastructură. China se concentrează pe comerţ, iar India este interesată de sectoarele IT, manufactură şi biotehnologie.

Totuşi, criza se simte şi în Polonia. Veniturile la buget au scăzut, iar guvernul caută soluţii să aducă bani în plus la vistierie, altele decât majorarea impozitelor, neacceptată de preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski.

Campionatul European de fotbal din 2012, în pericol

Cele mai mari îngrijorări ţin, în prezent, de deficitul bugetar, datoria externă şi cursul valutar. „Există riscul ca datoria publică să depăşească, anul viitor, 55% din PIB”, a declarat viceministrul de finanţe polonez, Ludwik Kotecki, citat de publicaţia „Puls Biznesu”.

Dacă se va ajunge la acest procent, autorităţile vor fi nevoite să taie din banii alocaţi pregătirii Campionatului European de fotbal din 2012, pe care Polonia îl va găzdui alături de Ucraina, relatează Reuters.

Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că are misiunea de a ţine datoria publică sub 50% din PIB în 2009 şi sub 55% în 2010. Criza a spulberat şi planurile polonezilor de a adopta moneda euro în 2012.

După ce, în iulie, s-a anunţat renunţarea la acest termen, Tusk se fereşte să mai avanseze o dată. „Când vom fi siguri de stabilitatea cursului de schimb şi vom putea gestiona politicile legate de cursul valutar, abia atunci vom putea planifica o nouă dată pentru adoptarea euro”, a afirmat şeful executivului polonez, la o conferinţă de presă de săptămâna trecută.

SUSŢINERE

Credite de criză de la băncile poloneze

Instituţiile de creditare din Polonia au avut o strategie diferită faţă de cele româneşti de la declanşarea crizei în Europa. Spre deosebire de băncile noastre, care au încetat aproape în totalitate să mai dea credite populaţiei şi firmelor, instituţiile de creditare poloneze au continuat să acorde împrumuturi. Bineînţeles, a existat o restrângere, însă nu într-atât de puternică încât să blocheze economia, aşa cum acuză firmele româneşti că s-a întâmplat la noi, explică fostul europarlamentar Daniel Dăianu.
 
Un motiv important pentru care băncile poloneze nu au sistat creditarea este faptul că firmele din această ţară au rezistat mai bine crizei. Săptămâna trecută, Banca Centrală din Polonia a menţinut dobânda de referinţă la 3,5% pe an. În prezent, dobânda-cheie a Băncii Naţionale a României este de 8,5% pe an.

Millennium Bank din Polonia oferă un credit cu ipotecă de până la 100.000 de zloţi cu o dobândă de 6,44%-6,84% pe an. În schimb, dacă împrumutul este mai mare de 100.000 de zloţi, dobânda poate ajunge între 6,24% şi 6,64% pe an. Oferta a fost valabilă până astăzi.

CITIŢI ŞI:
România a pierdut valul evadaţilor din criză