Moldovenismul, cui în relaţia Bucureşti-Chişinău

 
Intervenţia lui Lupu vine într-un moment în care politicienii din alianţa aflată la guvernare la Chişinău vor să câştige votul unui electorat ce se identifică drept „moldovean”.

Oazu Nantoi, vicepreşedinte al PDM, apreciază pentru EVZ că replica lui Lupu nu reprezintă începutul unui „război ideatic”, dar crede că politicienii români trebuie să fie „mai atenţi” şi să ţină cont de „specificul din Moldova”, atunci când fac declaraţii.

„Pentru unii, existenţa «etniei moldovene» e o chestiune ce ţine de autodeterminare, în care nu se poate amesteca un politician sau un stat. (...) Dar faptul că ei se consideră moldoveni nu afectează cu nimic, spre exemplu, proiectele bilaterale anunţate de preşedintele Traian Băsescu în recenta vizită la Chişinău”.

Comuniştii speculează

Nantoi crede că articolul 13 din Constituţia moldoveană, care instituie limba „moldovenească”, poate fi schimbat în viitor, dar că „procesul este complicat şi cere răbdare”. Unele declaraţii ale politicienilor de la Bucureşti, spre exemplu, „sunt folosite de comuniştii de la Chişinău pentru lansarea de acuzaţii la adresa celor din Alianţa pentru Integrare Europeană”, spune Nantoi.

„Sarcina dificilă” a PDM

Poziţia lui Lupu „nu e o surpriză” pentru preşedintele Comisiei de politică externă din Senatul României, PSD-istul Titus Corlăţean, care spune că, spre deosebire de partidele „aşa-zis de dreapta” din Moldova, PDM, un partid de stânga, are „sarcina dificilă” de a prelua electoratul Partidului Comunist, care include şi rusofoni.
 
„E de înţeles că PDM are o atitudine mai echilibrată în privinţa României”, spune Corlăţean. „Nici eu nu sunt de acord cu toate tezele PDM, dar acum, din raţiuni de pragmatism politic, cred că este necesar să sprijinim un partid social-democrat”, spune Corlăţean pentru EVZ.

MESAJUL LUI CLINTON, DESCIFRAT

„Superficialitatea” de la Washington este şi problema MAE

Secretarul de stat american Hillary Clinton a stârnit confuzie la Bucureşti, zilele trecute, după ce a declarat, într-un interviu acordat „Voice of America”, că „disputele privind frontiera (Republicii Moldova - n.r.) cu România şi prezenţa trupelor ruse pe teritoriul moldovean sunt motive de îngrijorare”.
 
Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean, nu vede dispute privind frontiera cu Moldova, ci „o clasică superficialitate de tip american” şi, probabil, o „reţinere în baza de date de la Washington, a mesajelor transmise de fostul preşedinte moldovean Vladimir Voronin”.

Fostul lider comunist de la Chişinău a acuzat în mai multe rânduri România, despre care a apreciat că nu doreşte semnarea Tratatului politic de bază şi a Acordului privind frontierele de stat pentru a menţine o poziţie de „ambiguitate” în privinţa suveranităţii şi independenţei Moldovei.

Pentru Corlăţean, superficialitatea secretarului de stat american este şi problema Ministerului de Externe de la Bucureşti (MAE). „În acelaşi timp, observ că diplomaţia din România nu a reuşit să transmită Washingtonului un mesaj clar privind relaţia cu Moldova, un mesaj care să prevaleze. De aceea, voi cere Ministerului de Externe să aibă mai multe contacte cu Ambasada SUA la Bucureşti, să organizeze consultări, pentru a transmite astfel de mesaje. Văd o lipsă de eficacitate şi asta e o constatare obiectivă ”, spune Corlăţean, membru al PSD.