Mutarea câştigătoare la şah sau în viaţă, cu ochii închişi

Lucrează ca psiholog

Nu putea fi doar o cifră în statistica celor peste 90.000 de nevăzători din ţară. Dacian a vrut mereu să construiască pentru cei ca el, dar care nu sunt la fel de puternici.

Într-un proiect menit să stimuleze educaţia în rândul nevăzătorilor, făcea o paralelă dureroasă - vorbea acolo despre un grup eterogen, unul greu de cunoscut şi de înţeles: „În timp ce membrii asociaţiei automobiliştilor au scopuri şi idealuri comune, membrii organizaţiei nevăzătorilor sunt strânşi laolaltă conjunctural, din cauza unor suferinţe comune”.

Cu sprijinul Asociaţiei pentru nevăzători a absolvit o şcoală postliceală de balneo-fizio-terapie şi masaj. A lucrat câţiva ani în acest domeniu. Era singura soluţie la acea vreme. Chiar şi aşa, se putea considera o excepţie: doar 2.000 dintre cei 90.000 de nevăzători din România reuşesc să se integreze pe piaţa muncii.

Nu s-a oprit: a urmat Facultatea de Sociologie a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu. A învăţat să utilizeze computerul, a devenit psiholog în cadrul Primăriei din Călimăneşti (judeţul Vâlcea), unde îi consiliază pe tinerii cu şanse reduse de integrare în societate: „Mi-am normalizat viaţa, nu mai am probleme cu discrimarea sau frustrări. Dar multe familii care au copii cu handicap au tendinţa de a-i ascunde, de a-i ţine ca pe nişte bibelouri, iar asta e o crimă socială”.

Vrea ca şahul să fie obiect de studiu în şcolile speciale

Anul acesta, Dacian va deveni preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din Râmnicu-Vâlcea, una cu aproape 2.000 de membri.

„Mi-am dat seama că este bine să mă implic după 30 de ani. Am considerat atunci că şahul poate deveni ceva mai mult prin implicare socială”, spune tânărul. Ar vrea ca şahul să devină obiect de studiu în şcolile speciale, mai ales pentru că „această construcţie a personalităţii pe care ţi-o dă lupta pe tabla de şah poate să-ţi servească şi în viaţă”.

„Ar fi un mare câştig pentru societate dacă nevăzătorii ar încerca să găsească pârghiile prin care să se integreze, mai ales prin muncă”, spune el. A organizat cursuri de operare PC pentru nevăzători şi, pentru a le stimula interesul şi spiritul de competiţie, a oferit ca premiu un laptop celui care s-a descurcat cel mai bine la testul final.

„Cred că tot ceea ce se întâmplă pe tabla de şah este în mintea noastră, iar reprezentarea pieselor se face mental. Cred că şahul poate fi jucat de la egal la egal pentru că este vorba despre reprezentări mentale”.

Ajutat de tatăl său, cel care i-a deschis apetitul pentru şah la 6 ani, şi condus de dorinţa de a călători, Dacian Pribeanu a fost de nouă ori campion naţional, a ajuns al doilea ca rating la nivel mondial, a ajuns în finala naţională a campionatului pentru văzători, a fost în nenumărate ţări şi a participat la competiţii mondiale importante, ani de-a rândul fiind în primii patru jucători mondiali. „Eu mi-am fortificat sistemul şi sunt intangibil. Am făcut asta participând la competiţii de şah”.

Cum şi-au învins handicapul persoanele cu dizabilităţi
"Unde vă credeţi? În Elveţia?"
Oamenii care ascultă trecerile de pietoni