„Măsura este una normală, în condiţiile în care ancheta în acest caz este aproape de final. În plus, conturile bancare ale familiei Năstase au fost blocate pentru următoarele patru luni”, au precizat surse judiciare. Informaţiile au fost confirmate şi de avocatul lui Adrian Năstase, Ion Cazacu: „Într-adevăr, a fost instituit sechestrul şi pe casa din Zambaccian. Mai mult, vă pot spune că am făcut deja demersurile pentru a contesta măsurile luate de procurori”.
„În timp ce unii discută la Davos (Elveţia, unde are loc Forumul Economic Mondial) probleme economice importante, alţii se ocupă în România cu perdele de fum. Cred că sechestrul era necesar ca să acopere, probabil, pierderile cauzate de dispariţia flotei. Nu mai intru în detalii legate de acţiunile subterane ale DNA, cu care m-am obişnuit”, a comentat, imediat după aflarea veştii, Adrian Năstase, invitat la o emisiune a The Money Channel.
Trei dosare penale, două deja pe masa instanţei
Deschis cu cinci ani în urmă de procurori, dosarul „Zambaccian” e ultimul din cele trei aflate pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie care va ajunge curând în instanţă, după cum anunţa procurorul general, Codruţa Kovesi.
În această cauză, fostul premier este acuzat că ar fi primit de la fostul consul al României la Hong Kong, Ioan Păun, şi de la fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii, Irina Jianu, mai multe bunuri importate din China. În plus, pentru a fi menţinută în funcţie, Jianu ar fi suportat şi contravaloarea unor lucrări de tâmplărie la casa lui Adrian Năstase din localitatea prahoveană Cornu.
În 2006, la scurt timp după ce procurorii au început urmărirea penală împotriva sa, Năstase ar fi încercat să-l şantajeze pe consul pentru ca acesta din urmă să le ascundă informaţii anchetatorilor, se mai arată în rezoluţia prin care liderul PSD a fost trimis pentru prima dată în judecată în acest dosar, la finele anului 2006.
Adrian Năstase mai este judecat de Curtea Supremă şi în dosarele „Mătuşa Tamara” şi „Trofeul Ca lităţii”, tot pentru fapte de corupţie.

Foto: Arhiva EVZ
AVIZE
Dosarele lui Năstase, plimbate între Parchet şi parlament
Zambaccian-ul le-a dat de furcă procurorilor încă de la debutul anchetei care, în câteva rânduri, a fost blocată în parlament. La începutul lui 2006, cererea Monicăi Macovei, ministru al justiţiei la acea vreme, de percheziţie a caselor lui Adrian Năstase a fost respinsă de deputaţi.
De altfel, scandalul a pus punct carierei acestuia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, funcţie din care a fost înlocuit cu „sprijinul” colegilor săi de partid.
Nu este însă singura cauză care-l priveşte pe liderul PSD, care s-a blocat în parlament. Dosarele „Zambaccian” şi „Mătuşa Tamara” au fost plimbate între Parchet şi Camera Deputaţilor câţiva ani. În primă instanţă, cererile de urmărire penală în cele două dosare au fost îngropate de parlamentari din motive procedurale.
Procedurile au fost reluate însă ca urmare a două decizii ale Curţii Constituţionale, una referitoare la avizarea începerii urmăririi penale a miniştrilor-parlamentari de către camera din care fac parte, cea de-a doua privind neconstituţionalitatea prevederilor din Regulamentul Camerei Deputaţilor, referitoare la cvorumul de adoptare a hotărârilor în cazul începerii urmăririi penale.
Scandalul a continuat, parlamentarii contestând de fiecare dată cererile procurorului general Codruţa Kovesi, care-l priveau pe Năstase.
Până la urmă însă, ei au avizat solicitările parchetului, cu excepţia dosarului „Zambaccian II”, care a rămas blocat în parlament, pe motiv, că votul nu poate fi reluat, deciziile Curţii Constituţionale neputând acţiona retroactiv.
"Cred că sechestrul era necesar ca să acopere, probabil, pierderile cauzate de dispariţia flotei.",
Adrian Năstase, fost premier PSD

FINAL DE ANCHETĂ. Familia Năstase şi-a pierdut temporar drepturile asupra blocului din strada Muzeul Zambaccian
Foto: Arhiva EVZ
FALS ÎN DECLARAŢII
Geoană, reclamat la Parchet
Clarice Dinu
Potrivit ANI, liderul PSD şi preşedinte al Senatului, „a uitat” să treacă în declaraţiile de avere un teren tranzacţionat de soţia sa, Mihaela, în perioada 2005-2006, precum şi valoarea reală a dividendelor încasate în anul 2007, tot de soţia sa.
În primul caz este vorba despre achiziţionarea, în septembrie 2005, a unui teren de aproape 7.000 de metri pătraţi în Bucureşti, la preţul de 48.300 de euro. ANI precizează că terenul achiziţionat de Mihaela Geoană a avut „un preţ mult subevaluat faţă de preţul real practicat pe piaţa imobiliară” la acel moment. Potrivit estimărilor Agenţiei, valoarea reală ar fi fost de 14 ori mai mare decât suma plătită, respectiv aproape 700.000 de euro.
În ianuarie 2006, contractul este reziliat, însă prin acordul ambelor părţi, cei 48.300 de euro reintrând în „puşculiţa” familiei Geoană, fără a fi însă menţionaţi, la capitolul venituri, în declaraţia de avere a liderului PSD. Al doilea caz reclamat de ANI se referă la o diferenţă de 90.400 de lei rezultată din încasarea de către soţia sa a sumei de 190.400 de lei din dividende în 2007 şi cei 100.000 menţionaţi de Geoană în declaraţia de avere.
ANI mai semnalează Parchetului şi situaţia încheierii de către Mihaela Geoană şi o firmă deţinută de un off-shore luxemburghez a unui antecontract de vânzare-cumpărare a unui apartament, plus două locuri de parcare, care urmau să se construiască şi a căror valoare era de 733.000 de euro. Pentru că ANI nu a putut obţine mai multe informaţii, cere organelor de urmărire penală să efectueze verificări în acest caz.
Geoană: declaraţiile sunt corecte
Prima explicaţie a lui Mircea Geoană privind situaţia în care a ajuns a fost că este o victimă a preşedintelui Traian Băsescu.
„Este un efort coordonat de la vârful statului de discreditare şi de punere cu botul pe labe a PSD”, a susţinut el, reclamând „comanda politică”, „făcătura” şi „acţiunea de intimidare a opoziţiei”.
Cât priveşte aspectele semnalate de ANI, Geoană susţine că a completat corect declaraţiile de avere. El a explicat că, în cazul terenului, atâta vreme cât tranzacţia imobiliară nu a mai avut loc, nu a produs consecinţe asupra cuantumului averii sale. „Nu se poate considera că am realizat venit atâta vreme cât, practic, mi s-au întors toţi banii plătiţi, deci nu au existat modificări în patrimoniu”, a spus el. În privinţa antecontractului, Geoană a precizat că şi acesta a fost reziliat.
"Este un efort coordonat de la vârful statului de discreditare şi punere cu botul pe labe a PSD. Este o acţiune de intimidare a opoziţiei. O comandă politică.",
Mircea Geoană, liderul PSD şi preşedintele Senatului

EXPLICAŢII. Geoană zice că e curat ca lacrima







Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum