Negocieri sub ameninţarea bombei nucleare

O politică de forţă, considerată oportună

 Încă nu e clar ce anume s-a stabilit la discuţii, dar Seulul pare decis să menţină o politică de forţă în ce priveşte Phenianul. Actualul pre şedinte sud-coreean este foarte ferm împotriva politicii de deschidere şi reconciliere din ultimii ani dusă de administraţia liberală, aşanumitul „Sunshine Plan” pus la punct de fostul preşedinte Kim Dae Jung, laureat al Premiului Nobel pentru pace.

Strategia sud-coreeană

Actuala putere conservatoare de la Seul consideră că planul de reconciliere nu a avut rezultate consistente, iar Coreea de Nord a profitat de deschidere fără să facă niciun pas concret pentru a renunţa la programul nuclear. „Avem o abordare integrată în problema nord-coreeană, adică aplicăm presiune prin sancţiuni economice în colaborare cu celelalte patru ţări implicate în negocieri, Statele Unite, China, Rusia şi Japonia, şi în acelaşi timp facem eforturi diplomatice ca să determinăm Coreea de Nord să se întoarcă la discuţiile în şase ţinem mereu deschisă uşa dialogului”, a declarat, pentru Radio Romania, ambasadorul sudcoreean pentru problema nucleară Hwang Joonkook.

Dialog blocat temporar de administraţia de la Seul

La Seul este în plină dezbatere chestiunea strategiei care ar trebui aplicată pentru a forţa Coreea de Nord să renunţe la programul nuclear. Actuala administraţie a luat decizia să blocheze orice dialog până când Phenianul face paşi concreţi, dar, potrivit analiştilor de la Seul, marile puteri, în special China, fac presiuni pentru reluarea dia logului.

Argumentul celor care susţin continuarea politicii de reconciliere este că administraţia con servatoare sud-coreeană, de fapt, nu face decât să izoleze şi mai mult Coreea de Nord fără rezultate pozitive. „Prin aceste măsuri noi nu împingem Coreea de Nord într-un colţ, ci spre o uşă care duce spre reluarea discuţiilor în formatul de şase ţări ca principal forum de negociere pentru de nuclearizare”, explică însă ambasadorul sud-coreean pentru problema nucleară Hwang Joonkook.

O nouă strategie americană

Potrivit surselor politice de la Seul, în prezent au loc discuţii între cele cinci ţări implicate în problema nucleară nord-coreeană, SUA, Coreea de Sud, China, Rusia şi Japonia, pentru a stabili un set de măsuri, o combinaţie de facilităţi şi sancţiuni, care să determine Phenianul să revină la masa negocierilor şi să renunţe pas cu pas la programul nuclear. La Seul, decizia autorităţilor este să aştepte mai întâi măsuri concrete pentru denuclearizare şi abia apoi să reia negocierile. Partidul conservator la putere consideră că Phenianul nu mai trebuie recompensat doar pentru că reia dialogul, ci pentru fapte care să demonstreze buna- credinţă în ce priveşte desfiinţarea programului nuclear.

Şi Statele Unite au pregătită o nouă strategie. „Administraţia Bush nu a făcut decât să lanseze declaraţii dure care erau de fapt baloane de săpun, dar, efectiv, nu a acţionat dur, administraţia Obama va avea o abordare mai exactă, mai detaliată, la obiect, pe puncte, cu o ofertă de asistenţă umanitară şi chiar financiară, mai ales aceasta poate reprezenta o motivaţie puternică pentru Phenian, dacă SUA oferă o variantă nord-coreeană a Planului Marshall, dar toate acestea cu o condiţie fermă: Coreea de Nord să îşi facă şi ea treaba, să ia măsuri concrete care să garanteze eficienţa planului de refacere care urmează să fie aplicat, de exemplu să repare instalaţiile vechi cu risc, infrastructura, o relaxare în plan social, mai ales că drepturile omului sunt un subiect extrem de important pentru preşedintele Obama”, explică Choi Kang, profesor la Institutul pentru Afaceri Externe şi Securitate Naţională.

DILEMĂ

Regimul de la Beijing nu ştie ce să aleagă şi face un joc dublu

Dacă poziţia americană este clară, în schimb China face ceea ce se poate numi un joc dublu. Asta pentru că, deşi se teme de proliferarea nucleară care se poate extinde în zonă din cauza Phenianului, este totuşi principalul partener comercial al Coreei de Nord. China nu doreşte nici ca tehnologia nucleară nord-coreeană să ajungă la actori nonstatali, dar nici nu urmăreşte o schimbare de regim la Phenian, deşi de multe ori regimul comunist este echivalat cu programul nuclear, deci căderea primului poate echivala cu denuclearizarea.

China ar prefera o „transformare”
 
Ceea ce Beijingul a propus Phenianului, potrivit analistului Choi Kang, este o transformare după model chinez a economiei şi garantarea păstrării actualului regim comunist în schimbul renunţării la programul nuclear. Dar, spune Choi Kang, Phenianul nu poate renunţa la programul nuclear nici prea curând, nici prea uşor pentru că el reprezintă o chestiune de mândrie naţională, moştenirea lăsată de Kim Ir-sen, aşadar de neatins, cel puţin deocamdată.

Problema succesiunii complică situaţia

Chestiunea nucleară este complicată de cea a succesiunii. „Nu există niciun succesor posibil al lui Kim Jong Il care să aibă puterea acestuia, aşadar cel mai probabil, Coreea de Nord, deşi va avea un lider oficial, dar va fi condusă de un fel de consiliu, iar armata va juca un rol şi mai mare decât până acum, cred că nicio decizie nu va fi luată deocamdată în privinţa programului nuclear”, consideră Choi Kang.

Analistul argumentează că la Phenian se doreşte stabilitate în această perioadă de tranziţie a puterii, dar preconizează că e posibil ca după instalarea unui succesor al lui Kim Jong Il să se declanşeze lupte interne pentru putere. Aşadar, vizita delegaţiei nord-coreene la Seul poate avea ca rezultat doar organizarea unei reuniuni a familiilor cu membri în cele două Corei, dar e puţin probabil să se facă paşi semnificativi în ce priveşte programul nuclear până când nu va fi finalizată succesiunea la putere la Phenian.

Corespondenţă din Coreea de Sud