Marţi, 13 Septembrie 2011. 6842 vizualizări, 59 comentarii, 15 voturi
Nimic nu se pierde: românul Sonel găteşte cu gaz de la vacă
Într-un sat argeşean, Sonel Giurgiuveanu are o instalaţie ingenioasă care foloseşte bălegar şi produce biogaz, condus printr-un furtun direct la aragaz.
Sursa: DAN ARSENIE
Nea Sonel are 42 de ani şi lucrează ca şofer pe maşina şcolii din comuna Boteni, Argeş, după ce a lucrat ani mulţi la defunctul ARO. Ia copiii dis-de-dimineaţă şi îi duce la şcoală, iar, după ore, îi conduce înapoi acasă. Primeşte vreo şapte milioane pe lună pentru treaba asta, iar venitul familiei e completat doar de salariul soţiei, de vreo cinci milioane pe lună. Aşa că oamenii aceştia s-au văzut nevoiţi să se descurce altfel şi să îşi producă toate cele trebuincioase în gospodărie.
MULTIMEDIA
VIDEO evz.roVezi mai multe
Vaca secolului XXI a ajuns și în România. Ea ne dă lapte, carne şi gaz metan
Într-un sat argeşean, Sonel Giurgiuveanu are o instalaţie ingenioasă care foloseşte bălegar şi produce biogaz, condus printr-un furtun direct la aragaz.
Cartofi produc pe câmp, iar cămara e plină cu bulion, gemuri, conserve de legume şi compoturi. Carne, ouă şi lactate nu cumpără niciodată, familia lui Sonel creşte păsări, vaci şi porci. Şi, pe lângă faptul că nu cumpără mai nimic de-ale gurii, mai şi vinde. Cam o dată pe săptămână, o maşină trece şi cumpără tot caşul din sat. Preţul e mizerabil - 10 lei kilogramul de caşcaval afumat - dar aceasta e soarta producătorului din România.
Două vaci şi trei porci = gaz pentru toată ziua
Ultimul episod din "viaţa fără cumpărături" a familiei este instalaţia de biogaz. Anul trecut, cercetătorii de la Institutul de Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA Bucureşti i-au propus omului un târg. Pe scurt, i-au spus că vor un spaţiu la el în curte pentru a construi prima instalaţie inteligentă de biogaz din România.
L-au ales pentru că omul era beneficiarul ideal: într-o zonă fără conducte de gaz, Sonel creştea două vaci şi câţiva porci. Deşi nu cu toată gura, omul a zis "Da". "La început nu prea aveam încredere, recunosc", ne spune el, amintindu-şi starea sa de anul trecut, când cercetătorii i-au construit instalaţia.
Era în primăvara lui 2010. Proiectul era unul simplu, dar totodată inteligent şi inovator. Spaţiul de care cercetătorii români au avut nevoie a fost unul micuţ, nici 20 de metri pătraţi. Mai întâi au săpat o groapă în pământ, adâncă de vreo doi metri şi ceva. Pe fund au turnat beton, iar pe margini au izolat cu cărămidă neporoasă. Au obţinut astfel o cameră subterană cu forma unui butoi aşezat pe verticală.
Până aici, nicio noutate, instalaţii de genul acesta au mai fost construite.
Compartimente inteligente, pentru mai mult gaz
Cercetătorii români au adăugat însă, pe fundul acestui "butoi" subteran, patru pale care asigură o compartimentare a spaţiului de fermentare în patru camere. Astfel, materia fermentează mai mult timp, iar cantitatea de gaz obţinută creşte.
Pe la gura de încărcare, Sonel a băgat primul bălegar. Vreo patru tone, pentru a încărca la nivelul ales de cercetători (70%) instalaţia cu o capacitate de patru metri cubi.
Prima flacără eco
Apoi, în fiecare zi, a pus în instalaţie 25 de kilograme de bălegar de vacă sau porc şi alte res turi vegetale (coji de cartofi, frunze, resturi de legume), combinate cu 25 de litri de apă. Nu era o corvoadă pentru el, oricum trebuia să rânească zilnic la vaci şi porci. Singura activitate în plus: turnarea celor 25 de litri de apă, o treabă de câteva minute.
După câteva săptămâni, omul începea să creadă că tonele de bălegar s-au dus pe apa sâmbetei. Numai că clopotul de deasupra "butoiului" de cărămidă a început să se ridice. Când a deschis robinetul, gazul din instalaţie, condus pe un furtun, a ajuns la aragaz. Omul a aprins chibritul şi a apropiat băţul de ochiul aragazului. Şi, imediat, a obţinut prima flacără întreţinută de biogaz.
Cafea făcută la biogaz. "Doar la cuptor folosesc butelia"
Până atunci, schimba butelia la fiecare trei săptămâni. Dădea 60 şi ceva de lei de fiecare dată. Acum, are aceeaşi butelie de patru luni. Îi mai trebuie doar când foloseşte cuptorul, femeile din casă spun că gazul de la instalaţie nu le ajută la prăjituri.
Asta pentru că puterea calorică a gazului din instalaţie nu o atinge pe cea a gazului din butelie. Dar nici departe nu e. Sonel ne face o cafea folosind gaz din instalaţia din curte. E gata imediat. Gospodinele casei spun că folosesc biogazul la gătit. Comparativ cu butelia, durează un pic mai mult să fierbi fasolea, dar ce contează câteva minute când gazul e pur şi simplu gratuit.
A economisit 400-500 de lei, bani de butelii
"Cu cât produc eu într-o zi, pot arde la un ochi patru ore. Sau două ore la două ochiuri", spune proprietarul: "Flacăra nu are roşul acela din mijloc, ca la butelie. E albastră, un pic mai slabă, dar nu observi diferenţa la gătit. Decât la cuptor".
Face un calcul scurt şi ne spune cât a economisit vara aceasta cu ajutorul instalaţiei de biogaz, bani pe care i-ar fi dat pe buteliile cumpărate: vreo 400-500 de lei.
Pasul următor: apă caldă
Şi asta nu e tot. Omul se gândeşte că gazul i-ar fi de ajuns şi pentru a încălzi apa de la baie. Cercetătorii sunt de acord, iar în lunile următoare un furtun va porni, probabil, şi spre cazanul din baia familiei, încălzit acum cu lemne.
Nimic nu se pierde, bălegarul se transformă
Instalaţia este exemplificarea perfectă a celebrei afirmaţii "Nimic nu se pierde, totul se transformă", lansată de chimistul francez Antoine Laurent de Lavoisier în secolul al XVIII-lea. Dacă din bălegar, paie, frunze sau coji de cartofi se produce biogazul, instalaţia scoate, printr- o gură de ieşire, bălegarul "stors" de gaze ce poate fi folosit în grădină, ca îngrăşământ natural pentru plante.
Cu banii care i-ar fi dat pe mâncare şi, mai nou, pe gaze, plus economiile din salarii şi vân zarea de caşcaval, familia Giurgiuveanu şi-a făcut o mândrie de casă în Boteni. Sonel a făcut-o cu mâna lui, de la temelie până la acoperiş, cu ajutor doar de la soţie şi copil.
Instalaţia de biogaz, spun cercetătorii care au produs-o, va putea fi folosită de familie vreo 20 de ani. Timp în care va găti şi îşi va încălzi apa cu ajutorul animalelor din grajd şi cocină.
"Schimbam butelia la fiecare trei săptămâni. Una e 60 de lei. Dar de când am început să folosesc zilnic gazul din instalaţie, am ţinut aceeaşi butelie patru luni."
SONEL GIURGIUVEANU, sătean din Boteni, judeţul Argeş
FĂRĂ PERICOLE
Gunoiul din rezervor, "tratat" cu var
Instalaţia nu este periculoasă pentru proprietar. De când o are, Sonel nu a avut parte de scurgeri de gaz. Cercetătorii l-au învăţat şi un truc prin care poate controla aciditatea materiei din rezervor. Aşa a ajuns foiţa de turnesol în mâinile omului, care măsoară din când în când aciditatea materialului. Bagă foiţa în rezervorul de evacuare şi, dacă vede că se face roşie (semn că aciditatea e ridicată), intervine cu lapte de var.
“Combustibilul" ideal pentru instalaţie este bălegarul de oaie sau vite, datorită raportului excelent dintre carbon şi azot. În cazul dejecţiilor de la porcine, necesarul de carbon poate fi completat cu introducerea de resturi vegetale. Necesarul de hidrogen este completat de apă. Ajungem astfel la formula metanului CH4.
RECUNOAŞTERE
Instalaţia românească a fost premiată la Geneva şi Bruxelles şi a fost vândută unei firme. Cu manoperă şi materiale, costă vreo 3.500 de euro
Instalaţia de biogaz pentru gospodării individuale din mediul rural este un proiect de care s-au ocupat patru cercetători români ai Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPECE Bucureşti: Carmen Mateescu, Ionel Chiriţă, Nicolae Stancu şi Corina Alice Băbuţanu. Ei au dorit să realizeze o instalaţie pentru producerea de biogaz din dejecţii animale şi resturi vegetale, la un randament bun. Adică să scoată cât mai mult gaz din cât mai puţină materie. Planul lor era ca un sătean care are chiar şi un număr mic de animale să poată găti şi să îşi încălzească apa cu biogaz.
Invenţia românilor: împărţire pe camere, mai mult gaz
"Obţinerea gazului din dejecţii nu este ceva nou. În India, de exemplu, se obţine gaz din dejecţii umane", spune Carmen Mateescu. Însă, continuă dânsa, randamentul e slab, la acest aspect trebuia lucrat. Mai întâi, cercetătorii au realizat că au nevoie de o temperatură constantă, aşa că au pus instalaţia în pământ. Au săpat o groapă adâncă de doi metri şi, la fund, au turnat o placă de beton. Pereţii instalaţiei au fost realizaţi din cărămidă neporoasă: "Masa din interior e lichidă, iar cărămida neporoasă nu permite infiltrarea masei prin pereţi. Dacă foloseam beton, acesta putea să crape. În plus, cărămida este un material ieftin".
Randamentul bun este asigurat de un element creat în premieră de cercetătorii noştri. Vorbim despre o compartimentare a rezervorului de fermentare în patru camere, trecerea deşeurilor dintr-o cameră în alta asigurând eliberarea unei cantităţi mai mari de biogaz faţă de instalaţiile fără camere.
Doi-trei metri cubi pe zi
"Materia ajunge mai întâi în prima cameră, e menţinută pentru descompunerea compuşilor organici 2-3 săptămâni", explică Mateescu, Apoi trece în camerele doi şi trei, eliberează din nou gaz, iar, într-un final este eliminată prin a patra cameră.
Alimentat iniţial cu bălegar, apă şi resturi vegetale până la 70% din capacitate, rezervorul de fermentare este încărcat apoi zilnic, cu 25 de kilograme de deşeuri animale şi vegetale, combinate cu 25 de litri de apă. Astfel, este asigurată o producţie de biogaz "de doi sau chiar trei metri cubi pe zi".
Gazul din spaţiul de fermentare se înalţă şi ajunge la clopot, un rezervor de biogaz care pluteşte într-o manta de apă. Cum gazul exercită presiune asupra sa, acesta se ridică, iar proprietarul ştie că poate folosi gazul. O conductă controlată de un robinet conduce gazul spre un furtun, legat de aragazul din casă. Însă instalaţia are nevoie de o temperatură ridicată în rezevorul de fermentare. Astfel a apărut o nouă provocare: ce face săteanul iarna?
Soluţia găsită a fost una simplă: un solar construit deasupra rezervorului ridică temperatura cu câteva grade bune. "Aşa poate produce biogaz tot timpul anului", spune Mateescu. Apa din manta este pregătită pentru perioada de iarnă adăugând antigel.
MACHETĂ. Mică şi practică, instalaţia creată de Carmen Mateescu şi 3 colegi a primit bronzul la Geneva 2011
FOTO: SEBASTIAN RADU
INSTALAŢIA DE 4 MC
Perfectă pentru o familie cu 4-5 membri
Instalaţia de patru metri cubi poate servi perfect o familie cu 4-5 membri, care are trei vaci sau două vaci şi câţiva porci, este de părere Carmen Mateescu. Pe lângă gătitul la aragaz, o altă întrebuinţare este la încălzirea apei menajere.
Însă se poate chiar mai mult. Un generator ataşat poate produce electricitate pentru o pompă de apă, o freză ori alte scule necesare în gospodărie şi care funcţionează pe curent. Proiectul poate fi însă modificat, în funcţie de numărul de animale pe care le are proprietarul. Se pot face rezervoare de fermentare mai mari, de opt sau chiar 16 metri cubi.
Nea Sonel crede că dejecţiile şi resturile din gospodăria sa i-ar fi ajuns chiar pentru o instalaţie de opt metri cubi. Pentru alimentarea acesteia, cel interesat are nevoie de circa 50 de kilograme de dejecţii animale în fiecare zi. Pentru fermele medii, o instalaţie de 16 metri cubi, cu un generator ataşat, ar asigura lejer necesarul de curent.
După ce a brevetat instalaţia (diferită de tot ce s-a produs până acum prin compartimentarea rezervorului de fermentare), institutul a vândut dreptul de a o produce unei firme. Pentru o instalaţie de patru metri cubi, aşa cum este cea a lui Sonel Giurgiuveanu, preţul este de 3.500 de euro, fiind incluse în preţ manopera şi materialele. Cel care vrea şi solar, şi-l poate face din schelet de lemn sau metal şi foi de policarbonat.
25 de kilograme de dejecţii animale, combinate cu 25 de litri de apă,
sunt necesare pentru alimentarea zilnică a unei instalaţii de 4 mc. Gazul e suficient pentru gătit şi încălzirea apei menajere necesare unei familii cu 4 membri
- Recomandă
- Dimensiune text
- Tipareste
- Comenteaza
- Conversie PDF
Trimite pe:
Spune-ţi părerea!
din prealuminatzi sa ma lamureasca si pe mine cum scoate cacatu dintre palete cand a si face plinu putina,ca nu anteleg cum scoate pe gaura de evacuare : cu cana¿¿¿¿si are mana asa luuuuunga?
Cu 3500 Euro cumperi 250 butelii de 14 euro care iti ajung conform articolului 15,6 ani (o butelie 3 saptamani). Daca mai pui la socoteala munca pentru obtinerea a 25 kg balegar, munca de evacuare a masei de fermentatie, randamentul destul de scazut al instalatiei si nu in ultimul rand mirosul de rigoare, eu cred ca nu merita, oricat de incantati am fi.
Numai bine.
Noutatea consta in cele patru compartimente ,tocmai de asta a primit premiu la Geneva.Totusi majoritatea a omis sa ia in calcul si ingrasamintul natural cca. 4 t.
pe aceasta cale as vrea sa auda si certatatorii alde Mateescu si chiar cei de la MIT ca am in lucru conceptional un tip de panou solar din folie de graphen (2D) sandwichiuri de fapt rezonatoare acordabile pe banda rosu si infrarosu astfel incat
randamentul de conversie este amplificat de cateva ordine de marime.Deocamdata intampin dificultati tehnice la modelul de nanotexturare si
optimizarea modelului.Primul pas a fost pe placaje de fibrotextolit grafitat cu un creion de forma unui CD sau DVD dupa care prelucrat cu ochiul magic de la DVD conform unui algoritm special dupa un program upgradat in conformitate cu concluziile trase din aceste experimente.Cine doreste sa experimenteze pot utiliza Cd-uri sau DVD-uri,dar atentie este f.dificil de realizat contactul electric pe muchia acestora asa ca am folosit grafitarea si de aici a iesit celelalte combinatii samd.Deci practic din cd-uri am incercat sa obtin surse de curent si sa le perfectionez la maxim prin upgradare continua.Practic am transformat suprafata in spirala folosind tehnologia laser -digitala conform principiului ca universul(cuantic) ar fi digital,daca imi fac timp voi posta niste filmulete pe YTB sau pe una din paginile evz.ro sau scientia ro.Sa auzim de bine,si incercati si voi,romanul are stofa de geniu,noi oricand putem surclasa tari cu traditie in tehnologii de varf.
Eh idei sunt , da ce mai castiga de aici guzganul rozaliu, nu o sa tai bon de fiecare data cand face vaca balega, sa dai si la stat. Asta e o treaba ar trebui bagati banii, sa ii sprijine pe cei care vor. Un 20 un 30% si tot e ceva. Las ca noi facem biserici stadioane...etc. Mai vb cand se termina combustibilii fosili.
Nea Sonele, flacara e albastra si mai mica decat la gazul din butelie pentru ca duzele si carburatorul de la aragazul matale sunt mai mari, pentru gaz lichefiat.
Practic flacara se formeaza \"prea devreme\" si nu ajunge la arzator decat \"coada\".
Incearca cu un aragaz pentru gaz metan sau schinba duzele si joaca-te un pic la reglajul aerului, da-i mai putin.
Oricum, biogazul nu este metan pur, vine deja combinat cu ceva aer.
Se poate creste presiunea prin ingreunarea clopotului.
de ce nu se construieste inca o centrala nukaliara ca oricum avem uraniu in cantitati URIASE in muntii apuseni , stiu ca lucra unchiumio la mina si era vai de steaua lui de la radiatii , da macar facea ceva pt stat , din cate am inteles acuma ca sa ajungi la gura d ela o mina de uraniu tre sa treci prin jungla apusenilor prin ursi si alte mamifere si cand ajungi la gura minei vei afla ca e inchisa , de ce se inchid toate minele ?? WTF !! faceti uraniu tati si lasatima cu kkturi pe biogaze
Clopotul putea fi inclocuit cu o prelata, e mai ieftina
sau cu unul de biserica
Nu stiu pentru ce au primit premiul de la Geneva, biogazul nu este nimic nou si necunoscut (cautati pe youtube 'biogas'). Biogazul se poate folosi de la gatit pamna la a alimenta motoare cu aprindere si obtine energie electrica. Se foloseste in toate tarile sarace, dar si nu numai, si acolo unde oamenilor le pasa de costurile energiei. Cum zicea cineva mai jos : palnurile se gaseau si in revistele tehnium de acum 22 de ani.
nu te pricepi la inventii
Mare gaselnita high tech. Cautati suplimentele Tehnium din anii '70 si o sa gasiti articole legate de utilizarea biogazului si chiar cum sa-ti construiesti o instalatie proprie. In perioadele de criza oamenii au lansat tehnologii de acest tip pe care le uita in perioadele de \"belsug\".
Am incercat sa montez in parlament pe fonduri europene o astfel de instalatie. O incarcam cu material dar a 2-a zi o gaseam GOALA. La fel am patit la cotroceni si victoriei. Astept alte variante.
sau se fura, sau se mananca.
Pretul prototipului este de aproximativ 3 500 euro. Daca ar fi produs in masa (poate si cu ajutorul unor subventii la inceput), ar fi considerabil mai ieftin, cum de altfel se intampla la orice produs.
Beneficiile sunt mai mari decat amortizarea costurilor. Unele sate, unde nu s-a reusit timp de zeci de ani sa se introduca conducte de gaz, ar ocoli aceasta problema si ar trece direct la solutii \"verzi\". Daca aproximativ 20% din locuitorii unui sat ar avea astfel de instalatii, ar fi inevitabila organizarea unei cooperative pentru colectarea bio-combustibilului; ceea ce ar putea duce la aparitia unui surplus de gaz/energie electrica/combustibil, lucru care ar ajuta la dezvoltarea localitatii...
s.a.m.d
Bun articol, buna idee. Felicitari.
Daca primari astitia destepti cu salariul de 53 mii de euro de la Guvern ar fii racordat statiile de epurare la GDF Oltchim aveam apa ieftina si canalul gratis pregatitiva Prefectul o sa pregateasca ceva lu Base...?
felicitari pentru articol, frumos, bine documentat si chiar muncit.
Solutia este excelenta, dar cred ca daca ar fi folosita la nivel administrativ, comune si orase creindu-se un sistem de colectare a materialului biologic din comune si orase precum si reciclarea gropilor de gunoi pt. obtinerea materialului biologic necesar acestor instaltii pt. obtinerea biogazului, care ar putea fi folosit, spre exemplu, la producerea energiei electrice necesare iluminatului public care folosesc becuri cu led-uri.
Se pot face multe dar trebuie analizate costurile. Să nu fie o solutie prea costisitoare.
consuma o butelie la luna deci 500 lei pe an. instalatia costa 3500 euro= 15.000 lei. cand mai amortizeaza? pe profit trece nepotu probabil daca atraieste mai mult si nu moare de la mitilic
Gresesti, mat.
A zis omul ca economiseste 400-500 lei pe vara (100 euro), deci sa zicem un 300 euro pe an (ca iarna scade randamentul, ca nu prea putrezeste balegarul la -20C, chiar incalzit cu oglinda solara). Deci, pretul de 3500 euro il acopera in 12 ani. Instalatia are durata de viata de 20 de ani, deci 8 ani nu-l costa nimic.
Asta, presupunand ca are toti banii. Ca daca nu-i are si face imprumut la banca, cu tot cu dobanda si cu comisioane pe 20 de ani, probabil ca nu-i mai ramane nici un avantaj.
Haideti sa citim cu atentie si sa recalculam: o butelie/3 sapt= aprox 17 incarcari/an x 60 roni. Rezulta undeva la 1000roni. Asta inseamna ca cei 15 000 roni (3500 euro) se amortizeaza \"dupe cinspe ani\"... Aiurea rau! Apropos: cum e un generator de curent electric pe gaz metan?
Biogazul poate fi o solutie pentru ferme. Exista instalatii automatizate, foarte eficiente, care produc cantitati mari de biogaz.
Acasa e mai greu.
deci nu e o noutate si nici mare filozofie.Inportant e ca se cauta solutii de aridica nivelul de trai al satenilor care nu beneficiaza de alimentare de gaz de la reteaua de stat.Instalatia e totusi ff scumpa.De altfel viitorul o sa ne puna in situatia de a ne produce fiecre energia de care avem nevoie sa incalzim o locuinta,sa o luminam si sa gatim.Trebuie insa si munca pe langa toate astea.Macar cativa porci,2 vaci si alte oratanii,inclusiv fecalele proprii.Pentru asta e nevoie ca fiecare familie sa aiba macar 3000mp pe langa casa.Apoi intervine aspectul celalat ff inpoprtant. Totul pute.Deseurile unde vin aruncate?
Foto incendiare si articole picante despre vedetele romance (Inna, Anya,etc) dar si despre politiciana care plateste la greu pentru un oral profesionist, ori seful de politie care exploateaza sexual o copila, gasiti doar in \"Adevarul verde in fata\" (search pe google).
IN europa se produce biogaz de ani de zile,asa ca nu e o noutate.E si aceasta o forma de energie verde care trebuieste subventionata si extinsa ,la fel ca si biodiselul ,la fel ca si energia solara si eoliana.Trebuiesc cautate solutii ptr reducerea consumului de combustibili fosili.
Cit despre casul cu 10 lei kilul: ce-i impiedica pe tarani sa-si faca propriile cooperative si sa-si prelucreze singuri laptele? In D, CH si I asa se procedeaza, iar cei mai mari producatori de produse lactate sint de fapt cooperative. Si taranii de acolo tot se pling ca e prea mic pretul de vinzare al laptelui in magazine. Jocul cerere-oferta nu e luat in calcul, se pare!
pentru ca taranul roman sufera de capromurita! cum adica sa lucreze in comun cu un vecin? da' ce, el ii mai prost? >:-)
Dupa cum ai vazut era vorba de vanzarea unui produs finit(casul) si nu de procesarea laptelui.Deci e vorba de distributie si nu de fabricatie
Cine stie sa citeasca, e in avantaj net. Mai incearca! Dupa cum NU ai vazut, ma referam si eu la produse finite. Oferite de tarani direct pietei, nu prin intermediar. O cooperativa care aduna laptele din toata Moldova (de ex) poate oferi produsele direct unui lant de magazine. Producatorii individuali nu pot oferi nici macar bacaniei din sat.
@toti fraierii: daca ati sti sa cititi, ati observa ca in articol se spune explicit ca inventia romanilor consta in existenta celor patru camere de pe fundul rezervorului. Intr-adevar, biogazul nu e o noua inventie, nici macar la nivel de RO. Pe vremea lui Ceausescu se folosea deja asa ceva. In D vad aproape in fiecare sat cite o instalatie uriasa de biogaz, se cultiva suprafete insemnate de teren arabil pentru a asigura materia prima instalatiei (in general porumb tocat). Tocmai de aceea in D aceste instalatii sint considerate de catre unii a fi ineficiente, din moment ce conduc la aparitia monoculturilor si duc la o crestere alarmanta a pretului produselor agricole. Instalatiile de biogaz din D incalzesc locuintele satenilor din imprejurimi si produc energie electrica, ce este incarcata in Sistemul Energetic National. Totusi (TOTUSI!) randamentul e scazut si daca nu ar fi subventionat de catre stat nu ar fi asa de raspindit.
In zonele unde nu exista gaz metan la conducta, nu putem vorbi de eficienta. E o solutie foarte buna pentru fermele izolate.
Ar fi fost si mai eficient daca baga furtunul de gaz in fundul vacilor. Sa umble vacile cu furtunele dupa ele!
Cei care fac pe desteptii spunand ca procedeul e vechi mai bine s-ar dumiri ca la noi e nou si inca neaplicat in masa.
Poate si mai original ar fi sa le bage furtunul in fund la politicieni ca tot fac gaze degeaba!
Mult mai eficient era daca inventatorii prevedeau la clopotul care se inalta la producerea biogazului inca un robinet la care sa fie racordata o butelie din care sa se introduca gaz in instalatie .
Dar TVA pe balegar plateste? Sau face evaziune fiscala?
Articol inutil dezamagire totala.Biogazul se foloseste de 30 de ani in Germania.La o simpla cautare pe youtube veti vedea cati oameni se ocupa cu asa ceva.3500 de euro este un pret exorbitant de mare pentru un simplu butoi de plastic acre poate sa produca biogaz pentru necesitatile curente.
Necesita minimum 17 grade pentru functionare asadara se preteaza doar vara!Biogazul se foloseste mai mult in tarile cu clima calda la noi nu este pretabiul!
Va dati seama, daca s-ar monta o instalatie de acest gen, dar una de mari dimensiuni, in zona Parlamentului si s-ar aduna toate resturile biologice si humanoide de la beneficiarii de-acolo, cit biogaz s-ar obtine ???? Centrala de la Cernavoda ar fi depasita in capacitate. Imaginati-va cit de bine maninca cei care dorm in Parlament. Bun maninci, bun iese !!
Hehehe... Si chestia asta se cheama ca e rentabila?? Pai mai rentabil e sa arzi cracile cazute de la vant. E ca si cum ai obtine hidrogen prin electroliza si l-ai arde sa demonstrezi cata rentabilitate ai scos din asta. Vreau sa vad daca ii mai convenea lui nea' Sonel sa-si faca instalatia pe banii lui... Hehehe. Cu bani din alta parte orice e rentabil!
Nea Sonel face 7 milioane pe luna,plus 5 milioane,banii sotiei dar economiseste 4-500 de lei ,bani de butelii ,luand la lopata tone de balegar....
Felicitari!
BATAIE DE JOC .... 3500 EURO ASEMENEA INVENTIE ? ? ? INTRA SI ANIMALELE CU TOT CU BALEGA ? IN PRETU ASTA ? EFTIN DOME ''' .
caare inventie rromaneasca bre iobagilor? e o chestie stituta de cel putin 50 de ani in Olanda
de acord cu tine pana si cel mai prost chinez de la dalga are asa ceva de zeci de ani numai la prostimea din ro e inventie vai mama lor !
\"MACHETĂ. Mică şi practică, instalaţia creată de Carmen Mateescu şi 3 colegi a primit bronzul la Geneva 2011 \"
Daca deja se inventase cum naiba a mai castigat si doamna asta un premiu pt. aceeasi inventie ?!
Sunteti idioti mai asiaticilor, nu va suparati .