Cum pot scăpa firmele de faliment

Ce trebuie să faceţi dacă aveţi probleme financiare

Dacă aveţi o firmă care întâmpină astfel de dificultăţi şi doriţi să apelaţi la respectiva măsură, trebuie să depuneţi la instanţă oferta de concordat preventiv şi proiectul de concordat preventiv care include planul de redresare. Acestea vor fi comunicate creditorilor pentru a fi aprobate.

Planul de redresare trebuie să cuprindă, printre altele, termenul- limită pentru satisfacerea creanţelor, care nu poate depăşi 18 luni de la data încheierii acestuia. În acest moment, intră în joc judecătorul sindic, care va constata concordatul preventiv.

„De la data comunicării acestei încheieri, se suspendă de drept urmăririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului şi curgerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor acestora”, ne-a mai spus Alexandru Rusu.
 
De asemenea, se suspendă de drept curgerea dobânzilor, a penalităţilor şi a oricăror altor cheltuieli pe care le implică aceste creanţe.

Un plus de siguranţă, prin avizare

Pentru a nu mai exista eventuale probleme, debitorul poate cere judecătorului sindic avizarea concordatului. „Pe durata concordatului preventiv avizat, nu se va putea deschide procedura insolvenţei faţă de debitor. În cursul concordatului, debitorul îşi va desfăşura activitatea în limitele afacerii sale obişnuite, în condiţiile concordatului preventiv, sub supravegherea conciliatorului”, a mai afirmat avocatul.

Mandatul ad-hoc, cea de-a doua procedură
 
A două masură care poate fi implementată de la începutul acestui an este „mandatul adhoc”. Aceasta este o soluţie confidenţială, declanşată la cererea debitorului.

În acest caz, potrivit Simonei Miloş, avocat partener la Societatea Civilă de Avocaţi „Stănescu, Miloş, Dumitru şi Asociaţii”, instanţa desemnează un mandatar ad-hoc care negociază cu creditorii pentru a ajunge la o înţelegere între ei şi debitor.

• Termenul de îndeplinire a mandatului ad-hoc este de 90 de zile de la desemnarea mandatarului ad-hoc, timp în care acesta va putea propune creditorilor anumite măsuri precum ştergeri, reeşalonări, reduceri parţiale de datorii, continuarea sau încetarea unor contracte în curs, reduceri de personal etc.

Soluţiile au şanse mari să fie avizate de creditori dacă firma sau instituţia are foarte mulţi salariaţi. „Să luăm, spre exemplu, o instituţie care are peste 10.000 de angajaţi, de care mai depind alţi 20.000. Dacă aceasta s-ar închide, ar fi un impact evident asupra economiei”, a declarat avocatul Gheorghe Piperea.

AVANTAJE

Secretomania, un atu în acest caz

• Scopul expres al Legii 381/2009 (unde sunt reglementate cele două măsuri - n.r.) este protejarea întreprinderilor aflate în dificultate, astfel încât acestea să îşi poată continua activitatea, să păstreze locurile de muncă şi săşi plătească datoriile. Mandatul ad-hoc are avantajul confidenţialităţii.
  
  
• Pe de altă parte, durata acestuia este mult mai scurtă, în comparaţie cu concordatul preventiv. Astfel, este puţin probabil ca probleme financiare serioase să fie rezolvate într-un interval atât de scurt. Termenul de îndeplinire a mandatului adhoc este de 90 de zile de la desemnare.

DEZAVANTAJE

Buna-credinţă nu mai are valoare

„În privinţa succesului acestor măsuri, sunt destul de sceptic, deoarece ambele proceduri pleacă de la premisa buneicredinţe (atât a debitorului, cât şi a creditorilor acestuia)”, ne-a spus Alexandru Rusu.

Or, în situaţia tensionată din ultimul an, este puţin probabil să se obţină acordul creditorilor care deţin două treimi din valoarea creanţelor pentru a aproba concordatul preventiv. Pentru aceleaşi motive, este puţin probabil ca propunerile mandatarului ad-hoc să fie acceptate de creditori, aceste propuneri fiindu-le vădit defavorabile. Legea insolvenţei este privită cu scepticism şi de către bancheri.

Statistica societăţilor privind deschiderea procedurilor de insolvenţă *