Noi speranţe în lupta cu SIDA

 
Aşa cum a explicat Cherepanov, atunci când o persoană este infectată cu virusul imunodeficienţei dobândite, HIV, integraza realizează o copie a informaţiei genetice la nivelui ADN-ului.
 
În acest context, medicamentele care sunt administrate pacienţilor infectaţi cu HIV acţionează prin blocarea enzimei respective, spune specialistul, care adaugă că, până în prezent, nu a fost descoperit modul exact de acţiune a medicamentelor şi nici soluţia optimă pentru îmbunătăţirea lor. Astfel, singura ieşire din impas era obţinerea acelor cristale de înaltă calitate, fapt realizat în urma a 20 de ani de cercetări şi experimente.
 
Încercări fără sfârşit

“Pentru aceasta, ne-am întors la punctul de plecare şi am început să căutăm un model mai bun al integrazei, care să fie mai receptiv la cristalizare”, se precizează în justificarea echipei de cercetători.
 
Aceştia au reuşit să dezvolte un cristal, prin folosirea unei versiuni a integrazei care a fost împrumutată de la un alt retrovirus foarte asemănător cu HIV. Pentru a ajunge la acest rezultat, a fost nevoie de peste 40.000 de faze experimentale şi, abia la finalul acestora, a fost obţinut cristalul a cărui calitate s-a adaptat cerinţelor cercetătorilor de a avea posibilitatea să vizualizeze o imagine tridimensională a structurii virusului.
 
Ulterior, două dintre medicamentele destinate bolnavilor de SIDA au fost testate cu aceste cristale, astfel încât medicii au putut observa cum fac acestea legătură, dar şi cum blochează enzima intergrase.
 
De la începutul epidemiei mondiale de SIDA, au fost infectate aproape 60 de milioane de persoane, dintre care peste 25 de milioane şi-au pierdut viaţa.

În ciuda eforturilor cercetătorilor, până acum nu a fost descoperit niciun medicament pentru tratarea acestei cumplite boli care afectează 67% dintre cei care trăiesc în Africa sahariană.