Noua conducere a CSM, considerată „ilegală şi imorală”

„Mandatele celor două doamne mai pot fi «revocate » doar în instanţă, un demers pe care, probabil, îl vom face. E drept că ele pot fi contestate şi în A dunările Generale ale Magistraţilor, însă, aşa cum ne-a arătat experienţa (în primăvara anului trecut, jumătate dintre magistraţii din Adunările Generale ale tribunalelor au cerut demiterea Floricăi Bejinaru din CSM), o decizie luată în cadrul acestora nu are nicio valoare la CSM”, a explicat preşedintele SoJust, judecătorul Cristi Danileţ.

În opinia acestuia, un demers în instanţă s-ar impune cel puţin în cazul Graţianei Isac, a cărei alegere în funcţia de vicepreşedinte „încalcă dispoziţiile legale”.

Părerea lui Danileţ a fost împărtăşită, la finalul şedinţei CSM, şi de procurorul general al României, Codruţa Kovesi. „Candidatura Graţianei Isac pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM este ilegală. O apreciez însă «foarte mult» pe aceasta ca procuror”, a arătat Kovesi.

Preşedintele CSM, remunerat de Securitate

Potrivit Constituţiei şi Legii de funcţionare a CSM, şefii Consiliului sunt aleşi pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Dacă contestatarii Graţianei Isac speră să-şi găsească uşor câştig de cauză în instanţă, bazându-se pe prevederile legale invocate, nu acelaşi lucru se poate spune despre cei ai Floricăi Bejinaru. În cazul acesteia, demersul va fi făcut de Asociaţia Magistraţilor şi se va baza pe „probleme de moralitate”, date de faptul că aceasta a fost acuzată că a colaborat cu Securitatea.

Concret, „tinicheaua” care atârnă în spatele noului şef al CSM constă în: 57 de note informative olografe şi chitanţele care demonstrau remuneraţia pentru ele.

De altfel, Florica Bejinaru a fost unul dintre primii magistraţi asupra trecutului căruia s-a pronunţat, în 2005, CNSAS. Iniţial, decizia a fost de poliţie politică.

Documentele din dosarul judecătoarei arătau că aceasta a fost colaborator în perioada 1987-1988, pe când era consilier juridic la Întreprinderea de Confecţii din Drobeta- Turnu-Severin. Ea a semnat şi un angajament, iar pentru informaţiile date despre colegi, Securitatea a plătit-o cu 500 de lei.

La audierea care a urmat contestaţiei judecătoarei, poziţia vehementă a acesteia i-a înduplecat pe unii dintre membrii CNSAS. Printre ei, Mircea Dinescu şi Cazimir Ionescu. „99,99% din dosarul Floricăi Bejinaru do ve deş te că aceasta nu a făcut poliţie politică”, i-a luat apărarea Mircea Dinescu.
 
A doua decizie a CNSAS a contrazis-o pe prima şi a fost contestată în instanţă fără succes de fostul ministru al justiţiei Monica Macovei. (Au contribuit Mirela Corlăţan şi Raluca Dan)