Noua lege a educaţiei, oficial în dezbatere

Sunt însă de acord cu multe dintre măsurile propuse. Una dintre acestea se referă la accesul tinerilor absolvenţi în sistemul de învăţământ care, pentru asta, vor fi nevoiţi să absolve cinci ani de studii superioare (facultate plus doi ani de masterat) şi un an de ucenicie pe lângă un profesor-mentor. În plus, gradele didactice vor fi obţinute şi ele în urma unor inspecţii mai riguroase şi a unor testări, susţinute nu doar în scris, ci şi oral.

Dascăli mai pregătiţi

„Cred că un subiect delicat este cel legat de titularizarea profesorilor. Este o măsură bună, pentru că încurajează performanţa, dar este posibil ca dascălii să manifeste totuşi o anumită rezistenţă”, crede profesorul Constantin Hatu, reprezentant al Societăţii Academice Române (SAR).

Violeta Stoian, învăţătoare la Şcoala Generală nr. 1 din Capitală, cu peste 20 de ani vechime în învăţământ, este unul dintre dascălii care nu se „sperie” de propunerile Ministerului Educaţiei.

„Este bine că se pune accent pe o pregătire mai temeinică. Ar trebui însă să se ia în cosinderare şi forma de învăţământ absolvită. Nu contează atât de mult că ai făcut o facultate sau masterat, dacă este la fără frecvenţă”, spune învăţătoarea.

Cât priveşte practica la catedră impusă viitoriilor dascăli, aceasta era practicată şi în trecut, explică Stoian: „Când urmai liceul pedagogic, făceai practică, asistenţă şi predare într-o şcoală”.

În ceea ce priveşte decizia ca educatorii, învăţătorii şi institutorii fără studii superioare să termine şi ei o facultate în zece ani de la adoptarea legii, Violeta Stoian crede că trebuie făcută totuşi o diferenţiere.

„Un învăţător chiar şi fără facultate, care are 20 de ani vechime la catedră, nu mai are nevoie să facă facultatea. Experienţa spune totul. Nu poţi să le ceri să meargă la facultate când ei pot fi chiar mentori pentru cei tineri”, crede învăţătoarea.

La rândul ei, fostul ministru al educaţiei Ecaterina Andronescu consideră că un an de ucenicie este eficient pentru pre gătirea viitorilor dascăli: „Acest an de practică a fost introdus de mine în Codul Educaţiei. Într-un an de practică, un tânăr poate lesne vedea dacă este potrivit sau nu pentru meseria asta”.

Abandonul şcolar după clasa a IX-a

Măsura cu care fostul ministru nu este însă de acord e cea privind schimbarea ciclurilor de învăţământ.

„Grupa pregătitoare la învăţământul primar şi clasa a IX-a la gimnaziu sunt hotărâri greşite. În primul rând, infrastructura şcolară nu permite, iar resursele umane sunt insuficiente. Dacă nu reuşim să scoatem un copil din mediul rural pentru liceu în timpul învăţământului obligatoriu, nu vom putea mai apoi...”, conchide Ecaterina Andronescu.

Reprezentantul SAR, Cristian Hatu, consideră că o măsură bună este aceea de a da dascălilor o putere mai mare în consiliile de administraţie ale şcolilor. „Dacă în varianta anterioară profesorii aveau 30% participare, acum au 50%, şi restul se împarte între părinţi şi membrii comunităţii locale. Este important să se audă atât vocea profesioniştilor din educaţie, cât şi cea a părinţilor”, consideră Hatu.

Iar Gheorghe Rădulescu, reprezentantul Agenţiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, este circumspect în ceea ce priveşte aplicarea legii, treptat, cum îşi doresc oficialii. „Cine ne garantează că miniştrii educaţiei care se vor perinda până în 2020 vor aplica legea Funeriu - Vergu?”, punctează Rădulescu.

„Proiectul de lege nu este nou, este reluarea unui proces legislativ ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale. E suficient două săptămâni.“,
DANIEL FUNERIU, ministrul educaţiei


„PEDAGOG DE ŞCOALĂ NOUĂ”. Puţinii tineri care visează la o carieră în sistemul de învăţământ vor trebui să petreacă mai mult timp pe băncile şcolii
FOTO: ARHIVA EVZ

LEGE CU BUCLUC

Dascălii vor să boicoteze examenele

„Reforma învăţământului înseamnă cât mai mulţi copii în clase”, „Legile cele mai bune sunt cele care nemulţumesc pe toată lumea”, „Guvernanţi mincinoşi, noi flămânzi şi voi luxoşi!”. Acestea au fost mesajele cu care i-au întâmpinat sindicaliştii din educaţie pe miniştrii cabinetului Boc, care s-au întâlnit ieri cu reprezentanţii autorităţilor locale din Iaşi.

Dascălii ameninţă în continuare cu protestele şi chiar cu boicotarea examenelor, fiind nemulţumiţi şi de faptul că legea educaţiei va sta în dezbatere publică doar două săptămâni, nu o lună cât este legal. Ministrul Funeriu îi contrazice: „Proiectul de lege nu este nou, este reluarea unui proces legislativ ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale. E suficient două săptămâni”.

Mai mult, în timpul şedinţei extraordinare de guvern organizate la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, peste 1.000 de profesori, membri ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, au mărşăluit pe Dealul Copoului. Nemulţumirea principală - nu au fost consultaţi cu privire la noua lege a educaţiei.

Salarii mai mari pentru cadrele didactice

Ca să calmeze spiritele, premierul Emil Boc a avut o întrevedere cu liderii sindicali.

„Una dintre marile nemulţumiri este aceea că astăzi legea educaţiei este la o primă lectură în şedinţa de guvern. Trebuia să existe înainte o negociere cu partenerii sociali, să fie lecturată în guvern şi apoi să intre în dezbatere publică.

În modul în care s-a procedat riscăm să avem un proiect cvasifinalizat care să aducă multe prejudicii şi riscăm să avem situaţii neplăcute, cum ar fi blocarea anului şcolar şi boicotarea examenelor”, a acuzat Gheorghe Isvoranu, liderul Federaţiei Sindicale „Spiru Haret”.

S-a discutat apoi şi despre diminuarea salariilor, iar sindicaliştii i-au cerut premierului să repoziţioneze cadrele didactice în grila de salarizare. În privinţa concedierilor din învăţământ, ministrul Funeriu, prezent şi el la discuţii, a dat asigurări că numărul dascălilor disponibilizaţi va fi mai repre mic. (Maria Craus)


PROMISIUNE. Ministrul Funeriu a dat asigurări că vor fi mai puţin de 15.000 de disponibilizări în educaţie
FOTO: LIBERTATEA