NY Times: O închisoare CIA, chiar în Bucureşti

Autor: Dan Arsenie, Cristina Botezatu

Un fost oficial din cadrul serviciilor de informaţii americane susţine, într-un articol din New York Times, că una dintre închisorile secrete ale CIA s-a aflat într-o clădire renovată, situată "pe o stradă aglomerată din Bucureşti".

Informaţiile vin după un timp de acalmie ce a urmat concluziilor unei comisii parlamentare, care infirmau informaţiile din presa internaţională privind existenţa unor închisori CIA în România şi Polonia.

Fostul şef al unei baze europene ale agenţiei, Kyle D. Foggo, poreclit "Dusty", susţine că, în martie 2003, i s-a cerut ajutorul pentru înfiinţarea unor închisori secrete pentru cei mai periculoşi terorişti ai lumii. Până în acest moment, reprezentanţii SRI nu au comentat informaţiile apărute în presa americană.


Foggo, poreclit Dusty, avea renumele unei persoane care putea obţine oriunde in lume orice avea nevoie CIA, precizează "The New York Times".

Potrivit publicaţiei americane, Dusty, un mare amator de trabuc şi burbon, capabil să piloteze un avion către orice destinaţie din lume, putea obţine arme, alimente sau bani pentru CIA.

Foggo ar fi supravegheat construirea a trei centre de detenţie, unde urmau să fie închişi câte cinci-şase deţinuţi. O clădire renovată de pe o stradă aglomerată din Bucureşti, un imobil dintr-o regiune izolată din Maroc şi o a treia în afara unui oraş din fostul bloc sovietic ar fi fost locurile alese. Fostul oficial CIA a povestit că închisorile erau făcute astfel încât deţinuţii să nu îşi dea seama unde se află. Potrivit oficialilor, Foggo, împreună cu ofiţeri, ingineri şi alţi angajaţi CIA, s-a ocupat de construirea centrelor de detenţie, folosind materiale din zonele respective.

Foggo, în vârstă de 55 de ani, nu a dorit să dea mai multe detalii tehnice în legătură cu realizarea închisorilor. Până în anul 2006, când a părăsit agenţia, el devenise al treilea cel mai important om din structurile CIA.

În prezent, fostul oficial CIA execută o pedeapsă de trei ani într-o închisoare din Kentucky. El nu a fost anchetat în legătură cu închisorile secrete.

România, pe harta închisorilor CIA?

După atacurile teroriste din 2001, imaginea serviciilor secrete a fost grav afectată de controverse privind tehnicile de interogare a suspecţilor şi centrele secrete de detenţie. Departamentul american intenţionează să deschidă o anchetă centrată pe reţeaua de închisori secrete, cunoscute ca "black sites"- centre situate în afara Statelor Unite, unde deţinuţii aveau parte de un tratament dur.

Încă din 2005, România şi Polonia erau considerate ţări-gazdă pentru închisori ale CIA unde erau ţinuţi prizonieri al-Qaeda.

Anunţul era făcut de organizaţia Human Rights Watch, iar ştirea a traversat oceanul până în România, unde a luat amploare. Primele acuzaţii de acest fel la adresa administraţiei Bush fuseseră făcute cu Washington Post, dar preşedintele american din acea vreme a refuzat să precizeze ţările unde CIA are închisori secrete.

Ce spunea Washington Post

În urmă cu aproape patru ani, jurnaliştii americani prezentau cititorilor planul secret al CIA. Agenţia secretă plasa marii suspecţi al Qaeda în aşa-numite "black sites". La acea vreme, se ştia că astfel de închisori existau în opt ţări de pe glob, singurele nume sigure fiind Thailanda şi Afganistan. Restul de şase state erau "câteva democraţii din estul Europei".

Sursele Washington Post - foşti oficiali ai serviciilor de informaţii din lume, diplomaţi - au indicat că în aceste închisori s-ar afla aproximativ 100 de persoane, suspectate de terorism.

Imediat după publicarea articolului în ziarul american, Human Rights Watch (HRW) a continuat dezvăluirile. Dacă sursele ziariştilor s-au ferit să numească "democraţiile est-europene", HRW spunea clar că Bucureştiul şi Varşovia găzduiesc "deţinuţi-fantomă".

Avionul care a dat planul de gol

HRW a tras concluzia că România este gazdă a unui "loc negru" după ce un avion Boeing 737 a aterizat, în 2003, pe baza "Mihail Kogălniceanu" de la Constanţa.

Zborul, cu serie N313P, decolase de la Kabul şi făcuse o oprire de o zi în nord-estul Poloniei. Potrivit HRW, acest Boeing era folosit numai pentru trimiterea suspecţilor de terorism în închisori din afara SUA.

România, împinsă de la spate să recunoască

Biroul din Bruxelles al HRW, prin vocea Vanessei Saenen, a îndemnat statul român să înceapă o anchetă, iar dacă se va dovedi că acuzaţiile sunt adevărate, aceasta închisoare ar trebui desfiinţată. Instituţiile statului au dat însă imediat asigurări că astfel de centre secrete nu există în România, adăugând că statul român nu a găzduit vreodată prizonieri de război ai americanilor.

Senatorul elveţian Dick Marty, care a condus investigaţia Consiliului Europei privind activităţile CIA în Europa, a acuzat autorităţile de la Bucureşti că nu au răspuns la întrebările UE privind existenţa unor centre de detenţie secrete pe teritoriul statului român.

Ancheta României a fost efectuată de o comisie parlamentară condusă de liberala Norica Nicolai. Concluzia raportului depus în 2006 la Senat: „Nu se poate dovedi că în România au fost zboruri CIA, cu atât mai puţin centre de detenţie ale suspecţilor de terorism“.

REACŢII

Norica Nicolai a susţinut, astăzi, că membrii comisiei nu cunoşteau această informaţie în momentul anchetei parlamentare.

Ea a comentat că oficialul american care a făcut aceste dezvăluiri vorbeşte despre un plan de a realiza această închisoare, dar nu a confirmat existenţa ei. "De la proiect la realitate există un pas care trebuie dovedit", a afirmat Nicolai. Ea a adăugat că niciun stat care a desfăşurat astfel de investigaţii nu a aflat de asemenea proiecte, pentru că asta ar fi presupus o relaţie între servicii de informaţii, iar acest lucru nu s-a făcut.

Norica Nicolai a mai afirmat că subiectul ar fi trebuit discutat la nivelul CSAT, iar de acolo serviciile secrete ar fi fost puse în temă. "Cred că este o acţiune de denigrare a României. Se construieşte ideea că suntem un stat care încalcă drepturile fundamentale, dar cu ştiinţa şi acordul autorităţilor. În plus, nu cred că un reprezentant de la aprovizionare avea acces la o astfel de categorie de informaţii. Dar, presupunând că au existat discuţii despre aşa ceva, ele s-au consumat la CSAT. Sunt doi preşedinţi care trebuie să ştie despre asta: Iliescu şi Băsescu"

Daniela Buriană, membru al comisiei de control a activităţii SRI vreme de opt ani de zile a afirmat că nu crede să fie ceva adevărat. "Sunt speculaţii. Pe de altă parte, comisia parlamentară de control a activităţii SRI este o comise de decor. Noi controlam activitatea SRI, prin bunăvoinţa celor de la SRI. Repet, nu cred că România s-a implicat în astfel de acţiuni, dar, dacă SRI ar fi vrut să facă aşa ceva, putea, fără să ştie nimeni!"

Ioan Rus, fostul ministru de Interne: ”Nu cunosc şi nu comentez!”

Contactaţi de EVZ, reprezentanţii ambasadei SUA au afirmat că nu doresc să comenteze "aceste speculaţii".

14 operaţiuni, între 2003 şi 2005

Lista obţinută de EVZ în 2006 cuprinde aterizări pe aeroporturile Timişoara-Giarmata, Bucureşti-Băneasa, Bucureşti-Otopeni şi Constanţa-Mihail Kogalniceanu. Potrivit documentelor, au avut loc 14 operaţiuni care au inclus Romania, în intervalul aprilie 2003-mai 2005.

VEZI LISTA ATERIZĂRILOR ŞI DECOLĂRILOR DIN ROMÂNIA

CITIŢI ŞI:

SRI şi CIA au colaborat "doar pe cazuri concrete"

Spune-ţi părerea!

  • Nici un mesaj postat până acum

Lasă un comentariu

 

Trimite pe:

  • Yahoo! Messenger
  • Altele