O nouă identitate pentru România, fostul tigru din Balcani

Cartea, "Dracula is dead. Despre cum au supravieţuit românii comunismului, l-au eradicat şi au revenit după 1989 ca Noua Italie", a atras şi atenţia mass-media din SUA şi a stârnit curiozitate în societatea americană.

Jim Rosapepe a fost numit ambasador în România pe 4 februarie 1998. În timpul mandatului său de trei ani, până în 2001, a primit, din partea preşedintelui Ion Iliescu, Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Cruce. În locul său, americanii l-au numit ambasador pe Michael Guest. În perioada în care Guest a fost ambasador a avut loc şi vizita preşedintelui George Bush, iar România a fost primită în NATO.

Soţia sa, Sheilah Kast, este un jurnalist care a lucrat pentru posturile americane de ştiri PBS, ABC şi CNN. A transmis, pentru ABC, colapsul comunismului în Moscova şi Tbilisi, şi a comentat prima călătorie a lui Hillary Clinton în Europa de Est. Este gazda emisiunii TV săptămânale de ştiri AARP, Inside E Street, şi are o emisiune-magazin pe postul de radio WYPR. 

Evz vă prezintă astăzi a doua parte a interviului acordat pentru strada32.com şi evz.ro. Citiţi prima parte a interviului AICI

EVZ: Sunt mulţi români tineri din generaţia anilor ’70–’80 care au decis să-şi încerce şansele în afara ţării şi, în acelaşi timp, mulţi tineri talentaţi pun bazele unei economii antreprenoriale în ţară. Aţi putea să oferiţi o prognoză relativă la cum ar putea talentul şi inteligenţa românească să schimbe lucrurile în ţară?
Jim Rosapepe: Românii deja au pornit să schimbe lucrurile, deşi poate părea că acest lucru nu se întampla în timpul recesiunii. Din punct de vedere economic, cea mai importantă forţă a României sunt puternicele abilităţi ale oamenilor săi.

Parte din această forţă este etica de muncă pe care o deţin, despre care am auzit ca fiind apreciată de mulţi angajatori din SUA. O altă parte este reprezentată de soliditatea valorilor de familie ale României, ceea ce se reflectă într-o rată mult mai scăzută a criminalitaţii şi a abuzului de droguri, decât cea cu care suntem obişnuiţi în America.

Iar un alt aspect este creativitatea care îi reprezintă şi care poate fi observată în artă, publicitate, programele software şi, din păcate, ocazional, în veleitaţile legate de computer-hacking. Însă, cea mai importantă sursă a capacităţilor lor este extinderea şi profunzimea educaţiei la care au acces.

În acest sens, dacă privim în mod onest, perioada comunistă nu a fost în întregime negativă. Înainte de comunism, România a făcut un efort major să extindă gradul de educaţie şi să atingă nivele înalte de performantă în educaţie avansată. Pentru a le acorda credit, comuniştii au construit pe această bază.

Au extins accesul la educaţie în mod notabil. Ca şi alte societăţi comuniste, au prevăzut un sistem garantat de muncă pentru omul de rând, în beneficiul unei presiuni mai reduse asupra tinerilor, în mod special în cazul celor săraci din zonele rurale, pentru a avea munca asigurată şi în felul acesta permitând unui număr mai mare de copii să meargă la şcoală. În acest mod, au creat oportunitaţi pentru copiii inteligenţi şi muncitori ai lucrătorilor şi tăranilor să meargă la universitate împreună cu cei ai claselor profesionale.

Cum percepeţi România în acest moment?
La momentul actual România generează ingineri software la o rată mai ridicată în raport cu populaţia sa, decât Statele Unite. Zeci şi zeci de companii americane şi europene au venit în România pentru accesul la aptitudinile inginereşti gata create. Este cazul Wisconsin Machine Tools, care a cumpărat întreprinderi de instalaţii mecanice în România, cu intenţia iniţială de a utiliza capacităţile de producţie din România.

Când au sosit în ţară, au realizat că românii aveau de asemenea aptitudini inginereşti de vârf şi au început să lucreze cu ingineri români. Am observat aceeasi situaţie şi în cadrul industriilor de mecanică agricolă, auto şi hidroelectrice.

În mod cert, există aproape o ironie fericită în această situaţie: Ceauşescu a intenţionat să creeze un sector industrial de sine stătător, construit pe modelul perioadei târzii a secolului nouasprezece şi începutul secolului douăzeci. Cu toate că a eşuat în demersul său, în procesul iniţiat a ajutat în crearea unei forţe de muncă foarte capabilă, cu veleitaţi multilingvistice, pregatită să reusească în economia globalizarii informatiei din secolul actual.

Un alt exemplu al forţei economice pe care România o exercită în secolul actual este faptul că în perioada de după revoluţie, numărul studenţilor în educaţie înaltă s-a dublat.

În mod surprinzător, aceasta nu se întâmplă din cauza faptului că guvernul a investit mai mult în educaţie înaltă – nu a fost în postura de a realiza acest lucru. Se datorează culturii pentru educaţie care este atât de puternică în România, încât universitaţi private, finanţate prin taxe individuale, au fost create de la zero în mai puţin de un deceniu.

Cu toţii ne-am dorit, după decembrie ’89, o nouă reprezentare a României, pentru a înlocui mitul Dracula, moştenirea sumbră a perioadei comuniste, ambiguitatea relaţiilor cu etnia maghiară în Transilvania. Reuşiţi să oferiţi exact această nouă reprezentare! 

Cum aţi plasa România pe harta lumii în noua decadă? Care este perspectiva pe care o oferiţi în ceea ce priveşte poziţia sa geo-politică şi relaţiile diplomatice?
România este o forţă economică şi diplomatică în UE şi NATO mult mai importantă decât mulţi reprezentanţi din Vest o realizează. Cu aproape 22 milioane de oameni, România deţine a şaptea mare populaţie în cadrul Uniunii Europene. Deşi a ieşit din comunism într-o prăpastie mult mai adâncă decât aproape toate celelalte state din fostul satelit sovietic, a progresat simţitor într-o perioadă relativ scurtă de timp.

A reuşit să atragă peste 100 miliarde de dolari în investiţii străine directe. Pe perioada a cinci din ultimii şase ani, a înregistrat o rată de creştere de aproape 7%, una dintre cele mai înalte în Europa, Est sau Vest.

Înainte de recesiunea din 2009, a devenit tigrul Balcanilor. Există toate motivele să ne aşteptăm la o revenire a creşterii economice şi la faptul că România va continua progresul său economic. Ca şi membru NATO, România este văzută de către Statele Unite ca şi un aliat valid.

Aţi fost extrem de repede adoptat de către români în timpul mandatului, iar în noua carte amintiţi despre momentele importante ale relaţiei pe care aţi avut-o cu România. Care sunt aşteptările personale de la ţara noastră? Cum aţi dori să vedeţi România în relaţie cu SUA?
Am observat, de-a lungul timpului, că atunci când românii şi americanii sunt împreună, devin prieteni excelenţi şi buni parteneri. Speranţa noastră este să extindem şi să adâncim aceste relaţii.

Acesta este motivul pentru care am decis să scriem, eu şi soţia, noua noastră carte, Dracula Is Dead – ca în felul acesta americanii să afle despre adevărata Românie pe care am cunoscut-o noi, dincolo de stereotipurile bi-dimensionale pe care atât de mulţi americani le pastrează, limitate la Dracula, dictatori şi orfani.
 
Sperăm ca acest lucru să încurajeze mai mulţi americani să viziteze România şi să o cunoască ei înşişi. La fel de mult ne-ar face plăcere să vedem mai mulţi români vizitând SUA. Acum, fără viză, pot veni numai vizitatori din aproape treizeci de ţări, cu precădere din Vestul Europei, iar România nu este una dintre ele.

Prietenii noştri români ne întreabă mereu, “de ce este ok pentru noi, ca români, să călătorim în Franţa, U.K. şi Germania fără să fie nevoie de viză, dar nu şi în SUA?” Bună întrebare. Parte din preocuparea românilor despre vizele SUA este de natură pragmatică.

Mii de români ar dori să aibă posibilitatea să viziteze, cu uşurinţă, nepoţii, să asiste la festivităţile de absolvire, să lucreze cu parteneri de afaceri şi să studieze la universităţi în Statele Unite, la fel cum o fac şi în Europa.

Dar este de asemenea un motiv simbolic şi emoţional. Românii nu înţeleg de ce sunt trataţi diferit de către aliaţii lor americani şi europeni – de ce fiii lor soldaţi pot să îşi piardă vieţile, cum s-a întamplat, servind alături de trupele americane în Irak şi Afghanistan, dar nu au posibilitatea să viziteze America.

Diferenţele în regulamentele de viză între SUA şi UE punctează cât de eficientă a fost Uniunea în a construi o comunitate europeană reală, în timp ce Statele Unite,  de prea multe ori îi izolează fără a fi necesar pe prietenii noştri. Din perspectiva României, a fi membru NATO este un element de securitate – securitate militara şi probabil mult mai important, securitate psihologică. Aceasta este o dimensiune care ar trebui să fie mai usor de înţeles pentru americani, în contextul lumii de după 9/11.


DRACULA IS DEAD - Cum au supravieţuit românii comunismului, l-au eradicat şi ua revenit după 1989 ca Noua Italie
De Sheilah Kast şi Jim Rosapepe
Publicată de Bancroft Press, în noiembrie, 2009

Despre lansarea cărţii Dracula is dead: