O veste care a dat fiori. Sile Cămătaru a visat la întregirea clanului. Portret de interlop audiat în Parlamentul României

În faţa instanţei Judecătoriei Sectorului 4, Vasile Balint s-a plâns că este bolnav şi că urmează un tratament pentru tot restul vieţii. În sala de judecată, Sile a mai spus că ar vrea să se reîntoarcă în sânul familiei, acolo unde îl aşteaptă fratele său mai mare, Nuţu, care a reuşit să scape mai devreme de după gratii.

Judecătorii nu s-au lăsat impresionaţi, şi au respins cererea de eliberare. Aşa că Sile va mai avea timp să reflecteze la faptele care i-au îngrozit pe cei care au avut de a face cu el.

3.000 de euro taxă pe prostituţie

Înainte de a fi arestat, Sile Cămătaru era principalul coordonator al activităţii grupării. Din rechizitoriul întocmit de procurori în 2004 reiese că prostituatele care nu ascultau de ordinele lui sau a oamenilor lui erau bătute şi obligate să plătească “despăgubiri” de mii de euro.

Aşa a păţit, de exemplu, Natalia Untilă, o tânără care se prostitua în Discoteca “Herăstrău”. Ea şi încă două fete, Ana Cincilei şi Victoria Canţar, zisă “Vica”, au fost răpite şi sechestrate de Costel Urzică în numelel lui Sile Cămătaru pe motiv că nu plătesc taxa de protecţie. Timp de 12 ore, cele trei au fost bătute şi violate până când proxenetul lor, Petre Maeanu, zis “Tutuş”, a “căzut la pace” cu Sile. Apoi,  Natalia Untilă, a fost obligată să-i plăteascu interlopului 3.000 de euro pentru a-i permite să se prostitueze pe teritoriul lui. De frică, fata acceptat.

L-au îmbrăcat în mireasă şi l-au violat

Un alt episod povestit de Laurenţiu Roman, zis “Relu”, un apropiat al clanului, şi interceptat de anchetatori arată ce a păţit un tip numit “Trompeta”, care avea o datorie de 200.000 de euro la doi apropiaţi ai lui Cămătaru, Fluturică şi Costel Bugatti. Individul spune că “Trompeta” a fost bătut, rujat, îmbrăcat în mireasă şi violat. Scena s-ar fi petrecut în Restaurantul “Calypso”. Tot Fluturică, care era omul de bază al lui Sile, este cel care a condus “commando-ul” ce l-a tâlhărit pe cetăţeanul israelian Shaul Peleg.

Răpit şi lăsat în pielea goală în pădure

Omul de afaceri a fost răpit, susţin procurorii, în noaptea de 7 spre 8 septembrie 2003. Sile, Fluturică şi alţi cinci acoliţi de-ai lor s-au dat drept poliţişti şi l-au luat cu forţa de acasă. După ce i-au luat bijuterii, 13.000 de euro şi două milioane de lei, l-au abandonat, gol puşcă, într-o pădure de la marginea Capitalei.

Printre victimele clanului se numără şi un ofiţer de armată, spune Laurenţiu Roman. Tot el a povestit că Fluturică ar fi bătut doi poliţişti de la Secţia 19. Despre Fluturică, acesta afirma că a fost chiar bodyguardul lui Gigi Becali şi erau în relaţii strânse de prietenie. Relu a mai spus că şi politicienii îşi reglau conturile cu ajutorul cămătarilor. El spune că Alexandru Ciocâlteu, de pildă, fost secretar de stat, ar fi fost bătut la comanda deputatului Nicolae Păun. Cei care l-au agresat pe Ciocâlteu ar fi fost chiar bodyguardul lui Păun, Salam, şi Fluturică, contra sumei de 5.000 de euro.

Secretele din conacul cu lei

După cum se ştie, fraţilor Cămătaru le plăceau animalele. Dar nu orice animal. Aveau şi cai şi păsări exotice, dar şi pe regele animalelor. Conacul care se întinde pe şase hectare în cartierul Ferentari găzduia şi trei dintre cele mai fioroase animale: lei. Poliţiştii povesteau că animalele nu erau ţinute doar din dragoste, ci că erau folosite ca şantaj: cei care nu plăteau, riscau să ajungă hrană pentru feline.

Multe dintre faptele care au avut loc în spatele acelor porţi au fost descrise într-un dosar care nu mai este de găsit. În anul 1994, procurorii începuseră urmărirea penală împotriva cămătarilor pentru tâlhărie, lipsire de libertate, ultraj şi alte fapte asemănătoare. În rechizitoriul întocmit atunci,  era descrisă o altă metodă de tortură folosită de membrii clanului. “Dacă nu plăteşti datoria fiului tău, îţi voi bate un cui în cap”. Aşa suna ameninţarea trimisă către unul dintre datornici. Nuţu, Sile, Constantin Zaharia, zis “Costel Cămătaru”, şi Ion Murgui, zis “Ion Hingherul”, au fost trimişi în judecată în 1995.

Dispariţia dosarului, salvarea lui Nuţu

În mod ciudat, dosarul a dispărut un an mai târziu. „Din verificările efectuate rezultă că dosarul a fost trimis de Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Penală, la 13 mai 1996, fiind înregistrat la Judecătoria Sectorului 2 la 29 mai 1996, însă de la acea dată şi până în prezent atât dosarul de urmărire penală, cât şi dosarul de fond al instanţei nu au mai fost găsite", scria într-un proces-verbal de constatare, la 7 martie 1997, Anca Dicu, fosta vicepreşedintă a Judecătoriei Sectorului 2.

Dosarul nr. 1827/P/1994, în care erau declaraţii ale părţilor vătămate, ale inculpaţilor, ale martorilor, dar şi expertize medicale şi criminalistice a dispărut atunci când s-a judecat un recurs pentru eliberarea condiţionată a lui Ion Murgui. Deşi s-au străduit şapte ani să refacă probele în acest dosar, o bună parte dintre faptele pentru care erau acuzaţi interlopii s-au prescris. În plus, martorii fie au fugit din ţară, fie s-au temut să mai recunoască faptele în faţa instanţei. Au declarat ba că a trecut prea mult timp şi au uitat, ba au avut numai vorbe frumoase la adresa interlopilor.

Despăgubiri de la statul român

Elocventă este atitudinea lui Paraschiv Cepan, una dintre victimele cămătarilor. Iniţial, acesta a scris că îşi menţine declaraţia dată anterior, dar nu mai poate ajunge în faţa instanţei deoarece fraţii Balint l-au lăsat invalid şi primeşte de la ei ameninţări cu moartea. Apoi, când a fost adus, totuşi, în faţa judecătorului, a spus că nu i-a văzut niciodată pe Cămătari. Una peste alta, anul trecut, Nuţu Cămătaru a primit şi despăgubiri 3.200 de euro de la statul roman, după ce a apelat la CEDO, pentru durata prea mare a procesului. Nimeni nu a fost tras la răspundere, însă, pentru dispariţia acelui dosar din 1994 şi întârzierea procesului cu şapte ani.

De-a şoarecele şi pisica

După ce au fost condamnaţi, în 2004, procurorii şi avocaţii interlopilor au dus un război surd pe holurile mai multor instanţe din Bucureşti şi din ţară. Fiecare solicitare de eliberare a fraţilor Cămătaru era contestată de oamenii legii. S-a ajuns, astfel, la un soi de joc de-a şoarecele şi pisica în care unele judecătorii îi puneau în libertate, iar tribunalele întorceau sentinţa la solicitarea procurorilor.

 În 2008, de exemplu, Judecătoria Slobozia l-a pus în libertate pe Nuţu, iar Tribunalul Ialomiţa a admis recursul făcut de procurori şi a decis să rămână după gratii. În timpul acestei dispute s-a ajuns, chiar, şi în Parlamentul României. Astfel, fraţii Nuţu şi Sile Cămătaru se pot lăuda că sunt singurii interlopi audiaţi de Comisia de Abuzuri a Senatului. Ineresant este că din această comisie a făcut parte şi senatorul PSD Vasile Duţă, despre care se spunea că a fost clientul unor prostituate ale celor doi interlopi.

Avertismentul lui Ilie Botoş

Înainte ca cei doi să fie primiţi în aula Parlamentului României, fostul procuror general al României, Ilie Botoş, a trimis o scrisoare preşedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, în care atrăgea atenţia asupra riscurilor privind audierile fraţilor Cămataru de comisia din care făcea parte Vasile Duţă, al cărui nume apărea în cazul unei grupări de crimă organizată. Văcăroiu nu a răspuns acelei solicitări.

Ulterior, senatorul PSD a fost acuzat că a primit un Mercedes ML, în valoare de aproape 40.000 de euro, şi bani, în schimbul unor intervenţii pe lângă diverse instituţii ale statului. A fost condamnat la cinci ani închisoare. Cert este că, după îndelungi eforturi, Nuţu Cămătaru a reuşit să respire, din nou, aerul libertăţii. Se întâmpla pe 9 iunie 2010. Atunci, acoliţii săi l-au aşteptat la poartă cu un cal, pe care fratele mai mare al clanului a mers până l-a amendat Poliţia Rutieră.

„Fraţii” Mitrea şi Hrebenciuc

Procurorii care au reuşit, în cele din urmă,  să îi trimită în spatele gratiilor pe fraţii Cămătaru au avut de luptat cu o adevărată reţea a căror ramificaţii se întindea până la cel mai înalt nivel. În declaraţiile lor, ale martorilor audiaţi în dosar, dar şi în interceptările făcute de oamenii legii au fost pomenite nume grele din vârful politicii dâmboviţene, precum Viorel Hrebenciuc sau Miron Mitrea. Despre Hrebenciuc, Nuţu Cămătaru spunea în faţa instanţei că îi este prieten, iar despre Mitrea că îl cunoştea de când acesta era şef de Autobază în Ferentari.

Legături şi ramificaţii

Printre cei care i-au pomenit cei doi fraţi că i-ar fi cunoscut se numără şi nume grele din Ministerul de Interne, precum chestorii Nicolae Berechet, Toma Zaharia sau Virgil Ardelean. Primii doi au fost atât şefi ai Poliţiei Române, cât şi secretari de stat în ministerul de resort.

Virgil Ardelean, zis „Vulpea”, a fost chiar şeful serviciului secret al Internelor, celebrul „Doi şi-un sfert”. Niciunul dintre cei pomeniţi nu au recunoscut că i-ar cunoaşte pe fraţii interlopi. De asemenea, despre Gigi Becali, Nuţu vorbea cu lejeritate că l-ar fi împrumutat cu bani deseori şi că era prietenul lui. Şi vedete autohtone precum Nicoleta Luciu, Ilinca Vandici sau Elena Ioniţă au „cochetat” cu Nuţu, iar Adrian Minune îi făcea dedicaţii chiar şi când era în puşcărie. Şi numele lui Cătălin Botezatu a fost vehiculat ca fiind unul dintre cei care se împrumuta de bani de la cei doi fraţi.

Infracţiuni şi pedepse

La scurt timp după reţinerea lor, în 2004, procurorii subliniau că grupările de crimă organizată precum cea condusă de fraţii Balint s-au orientat spre tipuri de infracţiuni cu caracteristici mafiote, care implică acţiuni premeditate, concertate, cu structuri de comandă şi execuţie bine conturate şi care implică folosirea violenţei, sechestrările de persoane, tâlhării, şantaj, impunerea unor taxe de protecţie, precum şi fapte prin care se urmăreşte obţinerea de foloase din traficul de persoane şi prostituţie.

Anchetatorii atrăgeau atenţia că gruparea infracţională a acestora este  structurată pe principiile unui grup criminal organizat. O parte din membrii acestei grupări, 11 persoane, a fost trimisă în judecată, prin rechizitoriul nr.109/P/2004. Inculpaţi au fost, însă, peste 30 de persoane, bărbaţi femei şi un minor.

15 ani de închisoare cu reducere

Printre aceştia se numără Ion Lungu, Cristian Gheorghe, Laurenţiu Roman, Laurenţiu Cosma, Costel Urzică, Iulian Bocu, Smaranda Stoica, Dănuţ Ion, Iulian Marghiolescu, Adrian Panduru, Marian Simirianu, Leonard Bărbieru, Constantin Stoica, Adi Dinescu, Ştefan Gheorghe, Eugen Gheorghe, George Ionuţ Teodoru Baboi, Cristian Robert Boboc, Cristian Alexandru Cîrstoiu, Alina Vasile, Silviu “Fluturică” Dudiţă, Sile Stan şi Angela Stoica.

Fraţii Vasile şi Ion Balint au fost condamnaţi de Tribunalul Bucureşti la pedepse de 15 şi, respectiv, 13 ani de închisoare. Toţi, însă, au beneficiat de reducerea pedepselor graţie unei sentinţe date în aprilie, anul acesta, de Curtea de Apel Bucureşti. Lui Nuţu i s-a redus pedeapsa de la 13 la şase ani de închisoare.  În cazul lui Vasile “Sile” Balint, Curtea de Apel Bucureşti a redus cu doi ani pedeapsa de 15 ani de închisoare şi de la patru la doi ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor.