Obama, campionul păcii mondiale

Preocuparea sa de a schimba imaginea Statelor Unite s-a reflectat în discursurile rostite în diferite colţuri ale lumii. În aprilie, la Praga, liderul american a făcut apel la o lume fără arme nucleare, pentru ca, două luni mai târziu, în capitala egipteană, să se adreseze „lumii musulmane”, respingând ideea de „război al civilizaţiilor” şi promiţând dublarea eforturilor pentru soluţionarea conflictului israeliano-palestinian.

Rezultatele sunt însă modeste deocamdată, deşi Obama s-a angajat ferm să retragă trupele americane din Irak şi să închidă centrul de detenţie de la Guantanamo.

Cea mai importantă distincţie din lume vine într-un moment în care liderul de la Casa Albă se străduieşte să identifice o nouă strategie pentru conflictul din Afganistan, intrat al nouălea an.

Premiul, o obligaţie în plus

Distincţia primită de Barack Obama îl obligă însă şi mai mult să nu înşele speranţele unei lumi întregi, iar o bună parte dintre mesajele de felicitare primite de la diferiţi mondiali sugerează acest lucru. Cancelarul german Angela Merkel a subliniat că premiul reprezintă pentru liderul american un „stimul” pentru a face mult mai multe pe plan internaţional.

„Sperăm că acest lucru (premiul - n.r.) îl va impulsiona să apuce pe calea care va aduce dreptatea în lume”, a reacţionat un consilier al preşedintelui iranian Mahmoud Ahmadinejad. „Acum, el trebuie să facă ceva, deoarece acest premiu sporeşte aşteptările naţiunilor oprimate de a-l vedea apărându-le”, a subliniat, la rândul său, liderul uigur în exil, Rebiya Kadeer, citat de AFP.

Trezit din somn

Anunţul Comitetului de la Oslo l-a prins pe liderul american în pat, purtătorul său de cuvânt fiind cel care l-a trezit pentru a-i da marea veste. Obama s-a declarat „onorat” de distincţia conferită, potrivit unor surse din administraţia de la Washington.

Barack Obama este cel de-al treilea oficial american de rang înalt care primeşte Premiul Nobel pentru Pace în ultimii şapte ani, după Jimmy Carter (2002) şi Al Gore (2007), şi al treilea preşedinte american în exerciţiu laureat al acestei distincţii internaţionale, după Theodore Roosevelt (1906) şi Woodrow Wilson (1919).

Premiul constă într-o medalie, o diplomă şi un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (aproape un milion de euro), care îi vor fi înmânate în cadrul unei ceremonii ce va avea loc pe 10 decembrie, la Oslo. El a fost desemnat dintr-un număr-record de candidaţi pentru prestigiosul premiu, 250, dintre care peste 30 au fost diferite organizaţii internaţionale.

REACŢII

Decizia Comitetului Nobel, între bucurie şi scepticism

Anunţul făcut de Comitetul Nobel de la Oslo i-a luat pe mulţi prin surprindere, a stârnit bucurie, dar şi suspiciune şi indignare.

Printre criticii deciziei s-a numărat şi fostul preşedinte polonez Lech Walesa, el însuşi laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1983. „Cine? Obama? Atât de repede? Foarte devreme! Nu a avut timp să facă ce trebuia sa facă. Pentru moment, nu a făcut decât propuneri”, a reacţionat Walesa.

„Premiul Nobel pentru Pace? Obama ar fi trebuit să câştige Premiul Nobel pentru escaladarea violenţei”, a răbufnit liderul taliban Zabidullah Mujahid, citat de Reuters.

Premierul palestinian Ismail Haniyeh, unul dintre liderii grupării Hamas care controlează Fâşia Gaza, a declarat, la rândul său, că un astfel de premiu rămâne fără valoare dacă administraţia Obama nu face progrese reale pentru apărarea drepturilor poporului palestinian.

Liderul republican Michael Steele, primul politician de culoare care conduce Comitetul Naţional al partidului, s-a întrebat retoric ce a făcut preşedintele Obama pentru a merita premiul. „Este trist faptul că statutul de vedetă al acestuia i-a eclipsat pe militanţii care au obţinut rezultate în domeniul păcii şi al drepturilor omului”, a adăugat el.

CITIŢI ŞI:

Povestea Nobelului ascuns de Ceauşescu

Herta Müller: „În România, lumea nu prea mă place”