\"Ochiul şi timpanul\" din Justiţie, la mâna lui Predoiu

Acesta consideră că "este legal şi moral ca ministrul justiţiei să facă publice aceste dosare, nu în sensul de a vedea prin presă viaţa intimă a magistraţilor, ci în sensul de a le pune la dispoziţia acestora pentru ca aceşti oameni să poată cere reparaţii morale în justiţie". Potrivit lui Gyorgy Frunda, ministrul justiţiei Cătălin Predoiu ar avea toate pârghiile legale să pună ordine în arhiva SIPA, astfel încât cei care au încălcat legile să fie traşi la răspundere penală, iar victimele să poată obţine reparaţii morale în instanţă pentru prejudiciul cauzat. Iar, în cazul în care există magistraţi care şi-au pierdut funcţiile în urma unui şantaj bazat pe informaţiile culese ilegal de ofiţerii SIPA, aceştia să fie repuşi în funcţii. "E un principiu de Drept ca atunci când există un dosar ilegal, partea vătămată să fie înştiinţată, iar dosarul să fie pus la dispoziţia părţii vătămate pentru ca aceasta să poată face un demers juridic", a conchis Gyorgy Frunda.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu: Inventarul arhivei SIPA trebuie făcut de oameni “specializaţi"

Într-o declaraţie acordată EVZ, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, sugerează că problema arhivei SIPA ar fi rămas nerezolvată din vina fostului ministru Monica Macovei, care a desfiinţat serviciul “într-o manieră intempestivă" , printr-o Hotărâre de Guvern (HG) care a creat un cadru legal deficitar şi imposibil de aplicat.

“ În loc de desfiinţarea arhivei, ceea ce a rezultat a fost un controversat proces de “inventariere", care s-a întins pe parcursul a doi ani, până la expirarea termenului din HG, care a însemnat şi scurgeri de informaţii în presă. Preocuparea noastră a fost oprirea scurgerilor de informaţii, ulterior după expirarea termenului prevăzut în HG, am sigilat arhiva şi vom lansa în dezbaterea publică un proiect de act normativ care să rezolve definitiv problema arhivei, cu garanţii adecvate privind respectarea drepturilor omului", a explicat, pentru EVZ, ministrul Cătălin Predoiu.

Acesta propune aceeaşi soluţie ca şi Monica Macovei acum cinci ani, adică “inventarierea arhivei şi clasarea documentelor în arhive specializate în funcţie de conţinutul acestora", dar într-o manieră diferită decât cea încercată de fostul ministru. Predoiu susţine că abordarea ministrului Macovei ar fi fost una greşită întrucât urmărea o clasare specializată a documentelor folosindu-se însă “oameni nespecializaţi" din MJ.

"În fapt, în arhivă au intrat, în principiu de fiecare dată, apropiaţi ai miniştrilor, de regulă consilieri, alături de câţiva funcţionari din minister, de unde şi lipsa de încredere în proces. Arhiva trebuie inventariată de reprezentanţi ai sistemului judiciar, alături de specialişti din serviciile de informaţii. Ministerul nu are altă agendă legată de această arhivă" a spus actualul ministru al Justiţiei.

Predoiu este de părere că “în orice caz, ceva trebuie făcut, menţinerea status quo ridică probleme de gestionare a arhivei şi pune Ministerul într-o situaţie nedorită din punct de vedere al exigenţelor legale". Într-adevăr, Ministerul Justiţiei se află în acest moment într-o situaţie de încălcare continuă a Legii Arhivelor Naţionale care precizează obligaţia fiecărei instituţii de a face, anual, inventarul documentelor pe care le produce şi le deţine şi gruparea lor în “unităţi arhivistice". Articolul 29 al acestei legi precizează că “neinventarierea documentelor sau neîntocmirea de către creatorii acestora, persoane juridice, a nomenclatoarelor arhivistice pentru documentele proprii" reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 1.000 şi 25.000 de RON.

Cine a avut acces în arhiva SIPA în ultimii cinci ani

Potrivit Hotărârii de Guvern din 2006 prin care s-a desfiinţat SIPA, o comisie specială numită de ministrul Justiţiei trebuia să facă inventarul documentelor cuprinse în arhivă. Din această comisie au făcut parte doi magistraţi care erau la acel moment consilieri ai ministrului Macovei – procurorul Paul Dumitriu (în prezent la DNA) şi judecătorul Cristi Danileţ (astăzi membru în CSM). Cei doi au apucat să intre de câteva ori în arhivă pentru a vedea exact ce conţine. Ei au părăsit Ministerul Justiţiei în 2007 odată cu ministrul Monica Macovei.

Doi ani mai târziu, Cristi Danileţ le-a spus diplomaţilor americani – potrivit unei telegrame a Ambasadei SUA din 2009, dezvăluită de WikiLeaks – că ar fi văzut în arhiva SIPA note informative despre “relaţii sexuale ilicite" ale magistraţilor supravegheaţi şi fişe medicale ale unor judecătoare care au făcut avorturi, documente care ar fi putut fi folosite în scop de şantaj.

În 2007, un alt ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, a numit o altă comisie care să se ocupe de arhiva SIPA, dar nici aceasta nu a reuşit să facă inventarul dosarelor. "Pentru a declasifica arhiva SIPA era nevoie mai întâi de inventarierea documentelor. Raportul comisiei care s-a ocupat de asta nu a fost finalizat până când mi-am încheiat eu mandatul. Ar fi trebuit să ajungă pe masa ministrului Cătălin Predoiu", a precizat Chiuariu, care a adăugat că nu-şi aminteşte să fi văzut un ordin de ministru prin care să fi fost reglementată activitatea SIPA.

Acesta nu a exclus posibilitatea ca vreodată informaţiile cuprinse în notele informative făcute de ofiţerii SIPA să fi fost folosite pentru a şantaja magistraţi. "E posibil să fi fost folosite pentru asta. În mandatul meu nu au existat însă plângeri din partea magistraţilor că ar fi fost şantajaţi în baza unor astfel de note", a conchis Chiuariu.

Anchetaţi pentru abuz în serviciu

Surse din magistratură au explicat că, teoretic, dacă informaţiile potrivit cărora notele informative ale SIPA se referă la "relaţii intime ilicite între magistraţi" sau la fişe medicale despre avorturi ale judecătoarelor, cei care le-au întocmit pot fi cercetaţi pentru abuz în serviciu, dacă au făcut asta de capul lor. Şi, arată aceleaşi surse, aceştia nu sunt greu de identificat, pentru că toate notele informative sunt semnate.

"Orice ofiţer de informaţii semnează nota pe care o redactează şi o clasifică. Spun că teoretic ar putea fi anchetaţi pentru că nu ştiu dacă aceste informaţii sunt reale şi în ce context au fost făcute acele note. Trebuie văzută, în primul rând, baza legală prin care a fost reglementată SIPA. Nu cred însă că vreun ministru al justiţiei a scris, cu mâna lui, într-un ordin, că ofiţerii SIPA au dreptul că intre cu bocancii în viaţa privată a cuiva, fie că vorbim despre magistraţi, fie că vorbim despre oameni simpli. Aşadar, probabil că, dacă au făcut acest lucru, aceşti ofiţeri au executat nişte ordine. Care nu puteau veni decât de la directorul SIPA şi de la ministrul justiţiei, în subordinea directă a căruia a funcţionat acest serviciu. În acest caz, ar putea fi anchetaţi directorul SIPA şi ministrul care a dat ordinele", au încheiat sursele citate.

Reînfiinţarea SIPA, inacceptabilă

Cât despre propunerea ministrului Cătălin Predoiu de a reînfiinţa SIPA, voci din magistratură susţin că aceasta este inacceptabilă. "Este undeva o fractură de logică. Nu poţi să reînfiinţezi un serviciu secret care a funcţionat ilegal şi care nu s-a aflat sub controlul parlamentului, pe motiv că acesta ar trebui să rezolve problema arhivei (acum sigilate, în custodia Ministerului Justiţiei). Până nu se recunoaşte ce rol a avut SIPA, nu ne putem permite să vorbim despre un nou serviciu. Se spune că trebuie să înveţi din istorie, iar, la noi, istoria este foarte apropiată de prezent. Aceste probleme ale SIPA sunt de actualite pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), aşa cum este de actualitate implicarea actuală a magistraţilor în serviciile secrete", au comentat surse din rândul judecătorilor.

În opinia acestora, problema SIPA este, din păcate, un fel de "Fata morgana", care apare în discuţie din când în când, pentru ca apoi să dispară din nou, pentru că toată lumea uită de ea. "Arhiva SIPA este şi un fel de «Cutie a Pandorei». Cred că este un subiect neplăcut, delicat şi complicat pentru orice ministru al justiţiei. De aceea, nu se face nimic în această privinţă", a conchis unul dintre judecătorii consultaţi de EVZ.

Ministrul Predoiu susţine că ideea reînfiinţării unui serviciu de informaţii al Ministerului Justiţiei, aşa cum a fost SIPA, ar fi venit din partea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). “Conducerea ANP ne-a semnalat necesitatea dezvoltării capacităţii informaţionale pentru supravegherea fenomenului infracţional din penitenciare şi protecţia angajaţilor penitenciarelor, în contact permanent cu mediul infracţional. Unii dintre ei sunt tentaţi să treacă această graniţă, sau sunt vizaţi de ameninţări şi pericole. Studiem această problemă", a precizat Cătălin Predoiu.

Odată cu desfiinţarea SIPA în 2006, a fost înfiinţată o direcţie în cadrul ANP care se ocupă exact cu culegerea de informaţii din mediul penitenciar. “Tehnic, se poate păstra direcţia în structura ANP sau se poate opta pentru autonomizarea acesteia cu păstrarea competenţelor exclusiv în penitenciare. Un astfel de proiect nu ar intersecta sistemul judiciar. În orice variantă de proiect, se impun respectate drepturile şi libertăţile fundamentale, într-un sistem de garanţii eficace", a mai spus Predoiu.

Expert SAR: Arhiva SIPA să fie sigilată şi predată Arhivelor Naţionale

O analiză asupra Justiţiei întocmită în 2009 de un expert al Societăţii Academice Române (SAR), Laura Ştefan, care a fost director în Ministerul Justiţiei în mandatul Monicăi Macovei, menţionează că “arhiva fostului SIPA are un mare potenţial de şantaj" şi că cea mai potrivită soluţie ar fi predarea acestor documente către Arhivele Naţionale, unde să fie sigilate şi păstrate pentru a fi utilizate în viitor doar în scopul “cunoaşterii trecutului".

Laura Ştefan a declarat pentru EVZ că deşi era funcţionar al MJ în momentul desfiinţării SIPA, ea nu a fost implicată în procesul de inventariere a arhivei. “Eu nu am făcut parte din acea comisie şi nu am văzut documente din arhiva SIPA însă, din câte am înţeles, se află acolo mai ales informaţii despre viaţa privată a magistraţilor, care nu pot fi folosite de fapt la nimic, pentru că nu au o importanţă juridică. Dacă ar fi să hotărăsc eu, cred că toată arhiva ar trebui pur şi simplu arsă, dar ni se spune că nu putem să o distrugem pentru că o interzice Legea Arhivelor Naţionale. Este o problemă faptul că nu se ajunge la o soluţie cu această arhivă pentru că se pare că ea apasă şi astăzi, după atâţia ani, asupra magistraţilor, care sunt preocupaţi, stresaţi de ce informaţii s-ar putea afla acolo", ne-a declarat Laura Ştefan.