Oferte „de criză” pentru Ministerul Apărării

Într-o întâlnire cu presa, organizată marţi seară, la Ambasada Suediei, Smith a cerut Bucureştiului, sprijinit de ambasadorul suedez Mats Aberg, să ofere egalitate de şanse tuturor competitorilor în procesul de achiziţie a avionului multirol.

„Noi cerem, în primul rând, o licitaţie şi o transparenţă maximă”, a spus Smith, din punctul căruia de vedere, procedura de dialog competitiv, pe care MApN a ales s-o utilizeze, nu ar asigura îndeplinirea acestor criterii.

Smith a avansat şi un preţ estimativ din oferta trimisă de Stockholm la Bucureşti: „Ar fi vorba cam de 400-500 de milioane de euro pentru un pachet de opt avioane, dar România poate achiziţiona câte pachete doreşte. În plus, noi oferim offset 100%. Asta ar putea însemna revitalizarea unor fabrici precum cea de la Craiova, mii de locuri de muncă şi investiţii ale altor firme suedeze, cum ar fi Ericsson”, susţine Smith.

Băsescu promite transparenţă

La nivel informal, Suedia a cerut României să elimine suspiciunile legate de lipsa de transparenţă prin afilierea la Codul European de Conduită în domeniul achiziţiilor militare. Ţara noastră este, în acest moment, singurul stat din UE care nu a semnat documentul.

Ambasadorul suedez a avut, deja, o discuţie pe acest subiect cu preşedintele Traian Băsescu, la un prânz organizat de misiunea diplomatică pe 16 decembrie. „Sunt fericit că am avut ocazia să-l întreb pe preşedinte despre alăturarea României la acest Cod, iar dânsul a răspuns în termeni fermi că România îl va semna”.

Dialogul a avut loc în faţa re pre zentanţilor statelor UE, care participau la prânzul respectiv. Până în acest moment, însă, România nu a anunţat oficial intenţia de a adera la Codul potrivit căruia guvernele europene trebuie să asigure un mai mare nivel de transparenţă în ceea ce priveşte achiziţiile militare şi contractele de offset.

CRIZA ÎNCINGE COMPETIŢIA

Americanii apasă pe acceleraţie

De peste Ocean, americanii promit României alte avantaje dacă va alege oferta Washingtonului: avioane second- hand F-16, dar şi posibilitatea de a intra în programul de achiziţie pentru F-35, primul avion de generaţie a cincea, care va fi comercializat după 2020. La sfârşitul lunii iulie 2009, guvernul de la Bucureşti a trimis administraţiei americane o cerere de ofertă (denumită formal „Letter of Request”), în care îşi exprimă oficial interesul pentru cumpărarea de avioane F-16 în uz, produse de firma americană Lockheed Martin, potrivit unui document intrat în posesia EVZ.

Executivul român avansează mai multe scheme de achiziţie, dar surse apropiate negocierilor ne-au declarat că varianta cea mai probabilă este cea de 24 de avioane, cu un preţ estimat neoficial la 20,7 milioane de dolari fiecare. Costul nu este al aparatelor propriu- zise - întrucât americanii şi-au exprimat posibilitatea ca acestea să fie livrate gratuit, ci al reparaţiilor, revitalizărilor, înlocuirii motoarelor şi a muniţiei - intervenţii care urmează să fie realizate de firme americane.

Surse din Ministerul Apărării Naţionale ne-au declarat că avioanele F-16, utilizate deja în teatrele de operaţiuni militare, ar mai avea o durată de viaţă de încă 10 ani.

Potrivit Mediafax, ambasada SUA a transmis României „informaţii preliminare” despre avioanele F-16, surse oficiale susţinând că o delegaţie americană va discuta în februarie variante financiare referitoare la acestea.