Olimpic exmatriculat de Ion Iliescu

Tovarăşul Iliescu în rol de satrap

"Am reuşit să împart chestionarul, ce avea vreo zece întrebări, la nouă colegi. Unul singur a răspuns politic corect pentru acea perioadă", îşi aduce aminte Stelian Mihalaş. Toţi cei chestionaţi au trebuit să mai răspundă o dată la întrebări, în zilele următoare, în faţa unei comisii de anchetă de la partid. De data aceasta, toate răspunsurile au fost "corecte". Abia după aceasta a fost interogat şi Stelian Mihalaş, căruia i s-a imputat şi că ar fi falsificat răspunsurile colegilor, căci nu corespundeau cu cele date în faţa anchetatorilor.

Deşi era deja olimpic la mai multe materii, Stelian Mihalaş a fost nevoit să se mulţumească din aprilie 1974 cu îngrijirea a 120 de junici. "Familia mea locuia în Giarmata, la 10 km de Timişoara, şi tata era tehnician veterinar la o fermă din apropiere. Cinci luni am scos gunoiul, am dat de mîncare la animale şi o perioadă am plecat cu ele câmp, undeva mai departe, la păscut", spune Mihalaş.

Sindromul "originii nesănătoase"

Deşi după reeducare nu a mai avut voie să se întoarcă la acelaşi liceu şi a trebuit să repete clasa a X-a, Stelian Mihalaş nu a făcut o dramă din această întâmplare.

"Poate pentru părinţi a fost mai dureros. Dar la noi opoziţia faţă de regim era cronică. Bunicul din partea mamei, Gavril Coroamă, din Vicov, de lângă Rădăuţi, avusese fabrici de cherestea şi o moară pe care i le confiscase comuniştii. Unul din cei patru fraţi ai mei, ce absolvise tot "Loga", în 1972, nu a putut să se înscrie la Institutul de Marină din Constanţa din cauza originii nesănătoase. Pe fondul acesta am conceput chestionarul", explică Stelian Mihalaş.

În anul următor exmatriculării a luat premiul II pe ţară la Olimpiada de Matematică, a intrat în lotul pentru Olimpiada Internaţională şi a câştigat locul III la concursul studenţesc "Traian Lalescu". Aşa l-a remarcat matematicianul Nicolae Popescu din Bucureşti, coleg la Institutul de Matematică cu Zoe Ceauşescu, devenit ulterior academician. Aşa a ajuns proscrisul Mihalaş elev la "Gheorghe Şincai" în Bucureşti, unde a confirmat încrederea luând doi ani la rând locul I pe ţară la Matematică. A urmat apoi Facultatea de Matematică, pe care a terminat-o la Timişoara, unde a ţinut să se reîntoarcă.

După câţiva ani "în producţie", ca matematician la centre de calcul, Mihalaş s-a angajat la Universitatea de Vest. În 1992 a plecat pentru un doctorat la Ohio State University şi a rămas în State până în 2002. De când s-a întors, este cadru didactic la Facultatea de Matematică-Informatică din Timişoara.

Coleg fără să ştie cu Tender sau sursa "Dan D."

Sondajul lui Mihalaş nu a avut urmări nefaste doar pentru acesta. Scriitorul de origine germană William Totok, care a auzit de caz şi a vrut să scrie despre el, a intrat imediat în colimatorul Securităţii. S-a interesat de Mihalaş prin intermediul lui Ovidiu Tender, care fusese coleg de şcoală la Jimbolia cu fratele său Gunter, însă Tender –pe atunci şi el elev la "Loga"- a povestit totul ofiţerilor de Securitate. William Totok l-a identificat ca fiind informatorul "Dan Dumitrescu" din dosarul său de la CNSAS, iar documentele au fost prezentate ieri a EvZ.

"Nu l-am cunoscut pe Totok decât la Revoluţie, iar despre Tender nu ştiam că-mi e coleg de liceu, deşi era în aceeaşi clasă cu Florin Călinescu, cu care jucasem împreună în "Bolnavul închipuit", o piesă pusă în scenă de profesoara de franceză", spune Mihalaş. Scriitorul a făcut nouă luni de puşcărie, iar fostul coleg al lui Tender, Gunter Totok, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru propagandă anti-socialistă, din care a executat un an, până când povestea a devenit cunoscută în Occident.

ACTIVIST

Exmatriculările, "specialitatea" lui Ion Iliescu

În 1974, anul în care a dispus exmatricularea lui Stelian Mihalaş, după spusele acestuia, Ion Iliescu era vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş. Fusese exilat la Timişoara în 1971, când Ceauşescu a început să vadă în el un rival şi, sub pretextul devierii intelectualiste, l-a scos din prim-planul politic.

Înaintea acestui conflict, cei doi au conlucrat însă foarte bine, Ceuşescu sprijinindu-l să devină, în 1957, şef al UASR.

Din această funcţie, în 1958, Ion
Iliescu a vrut să-l dea afară de la Facultatea de Filosofie pe studentul Enache Pope pe motiv că tatăl său, fost primar liberal la ţară, se opunea colectivizării.

Acesta a povestit în 2005 pentru EvZ episodul: "Îmi aduc aminte expresia pe care a folosit-o: m-a făcut «pui de viperă». Decanul Teodor Bugnariu m-a salvat (ginerele lui Lucian Blaga, susţinător comunist în perioada ile galităţii). Mi-a spus: «Poţi să vii şi, dacă mai insistă, vedem ce facem»", a relatat Pope, al cărui tată a murit câteva zile mai târziu, în urma unei bătăi la Miliţie.

Zece ani mai târziu, din funcţia de ministru pentru tineret, Ion Iliescu s-a remarcat din nou, prin reprimarea unei manifestaţii de protest spontane, în ajunul Crăciunului. Mersul cu colindatul s-a finalizat cu arestarea a trei studenţi şi exmatricularea altora.