Operaţii pe datorie la stat

Coplata există deja la Cluj

Deşi sistemul de coplată nu a fost introdus oficial, în câteva spitale mari din Cluj-Napoca, bolnavii sunt obligaţi să plătească pentru analize, me di camente, operaţii. Casele de asigurări le decontează spitalelor doar un anumit număr de consultaţii pe care le-au stabilit prin contract la începutul anului. Restul, le fac medicii „pe socoteala lor”.

Astfel, pe uşile cabinetelor medicale de la Spitalul Militar din Cluj au fost lipite afişe care îi anunţă pe bolnavi cât au de plată dacă vor să fie consultaţi sau să facă anumite investigaţii. O endoscopie ajunge la 80 de lei, iar o colonoscopie - la 150 de lei, sume consistente pentru mulţi pacienţi.

Aurel Petrescu, 72 de ani, stătea ieri descumpănit în faţa Spitalului Militar Cluj. „Am aflat cât costă analizele şi vă zic sincer că nu am bani. De unde să scot eu sumele astea?! Am lucrat toată viaţa la CAP şi am o pensie de numai 430 de lei”, se văicărea bătrânul.

Săli de operaţii închise la Oncologie

Medicii povestesc că spitalele sunt pline de pacienţi în situaţia bătrânului. „Din păcate, atunci când aceşti oameni reuşesc într- un final să facă rost de bani, pentru mulţi este prea târziu”, recunoaşe un medic clujean, care a refuzat să-şi dea numele.

Situaţia este şi mai sumbră la Institutul de Oncologie din Cluj, unde a fost închis blocul operator. Până la sfârşitul anului nu se mai fac intervenţii, iar, între timp, sălilele de operaţii intră în renovare.

„Ne afectează groaznic criza, iar lipsa banilor duce la cea a materialelor. Am mai cumpărat noi una-alta, au mai cumpărat şi pacienţii, ne-am descurcat, dar acum este greu”, descrie situaţia chirurgul Bog dan Baciu, care recunoaşte că spitalul se confruntă cu probleme legate de asigurarea medicamentelor.

„Ne lipsesc tijele şi protezele”

Criza din spitale nu s-a oprit doar la Cluj. Şi alte oraşe mari sunt afectate, în pericol fiind inclusiv spitalele de urgenţă, unde au loc intervenţii complexe.

În Capitală, pacienţii sunt în continuare operaţi, dar primesc fie o listă mare de cumpărături pe care le au de făcut înaintea unei interven ţii, fie li se comunică direct „ordinul de plată”.

„M-am operat recent de hernie inghinală la Spitalul «Bagdasar-Arseni» din Bucureşti. Pentru o săptămână de internare am dat 1.700 de lei, cu tot cu atenţiile pentru asistente. Iniţial, medicii care urmau să mă opereze m-au trimis să-mi cumpăr singur plasa pentru operaţie, dar, odată ce am dat banii, s-au găsit toate cele necesare pentru a-mi face intervenţia”, spune Mihai F., 60 de ani.

Nici la ortopedie, în acelaşi spital, situaţia nu este mai bună. „Ne lipsesc o mulţime de lucruri: materialele care ajută la fixarea fracturilor, tije, plăci, şuruburi, proteze pentru şold sau pentru genunchi”, exemplifică ortopedul Corneliu Popescu, de la Spitalul „Bagdasar-Arseni”.

Pacienţii care îşi permit să-şi cumpere astfel de dispozitive medicale sunt doar cei cu stare. „Din acest motiv, am pus, de exemplu, pe lista de aş teptare pacienţi cu coxartroză, care nu au bani”, povesteşte ortopedul.

Situaţii similare se întâlnesc şi la Spitalul CFR 2 din Bucureşti. „Am născut de curând acolo, cu o doctoriţă foarte bună şi, pentru că aflasem de lipsuri, i-am dat bani dinainte. În ziua naşterii, doctoriţa a venit cu o sacoşă în care pusese toate cele necesare”, spune Nicoleta, o mămică de 30 de ani.

„Am trimis pacienţii să cumpere electrozi şi feşe”

Nici Spitalul Universitar de Urgenţă din Capitală nu o duce mai bine. Aici, pacienţii sunt trimişi în special după medicamente sau după „mărunţişurile” care lipsesc din diverse secţii.

„Am trimis pacienţi după medicamente care le scad tensiunea, după electrozi care ajută la efectuarea testelor de efort sau a celor cu Holtere EKG, dar şi după leucoplast sau feşe sterile. Intervenţiile mari însă, cum sunt coronarografiile sau angioplastiile, nu s-au amânat. Le facem în ciuda crizei”, poves teş te un doctor cardiolog de la Spitalul Universitar.

În prezent, sistemul sanitar subzistă din bani pe anul viitor. Deşi România nu are buget, guvernul a emis o ordonanţă care permite şefilor de spitale să folosească resurse financiare în baza unor credite de angajament, din banii pentru 2010.

MĂSURĂ

Sunt operate doar urgenţele

• Conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa a hotărât ca în ultimele două luni ale anului să fie operate doar urgenţele. Bolnavii cronic, care au nevoie de intervenţii chirurgicale, sunt puşi pe o listă de aşteptare, urmând să fie programaţi din ianuarie 2010. Măsura a fost luată şi pentru a lăsa aparatele de la Reanimare libere în eventualitatea în care apar bolnavi care fac complicaţii din cauza gripei noi.
  
  
• La Spitalul „Sf. Spiridon” Iaşi sunt aduşi din ce în ce mai mulţi pacienţi de la alte unităţi medicale. „Spitalele din teritoriu nu mai operează din lipsă de materiale, iar pacienţii vin la noi”, a spus managerul Ioan Bârliba.