PDL mizează pe moţiunea de cenzură să scape de PSD | VIDEO

Noua poziţionare pro-moţiune a UDMR pune PNL în dificulatea de a mai renunţa la acest demers. Cele două partide au împreună 121 de parlamentari, cu trei mai mult decât cele 118 semnături necesare pentru depunerea unei moţiuni de cenzură. PDL-iştii pe de altă parte speră că jucând această carte ar putea scăpa totuşi de PSD din guvern, chiar dacă premierul Emil Boc înclină pentru păstrarea actualei formule de coaliţie.

Boc, cuiul care ţine coaliţia

Discutate în ultimele săptămâni pe toate feţele, scenariile liderilor PDL pentru a rămâne singuri la guvernare, cel puţin până la alegeri, au eşuat până acum din lipsă de pretexte solide. Nici parlamentarii, nici liderii din teritoriu, nici chiar cei de la centru nu au renunţat totuşi la idee, chiar dacă Boc evită să supună la vot, în orice formulă de conducere a partidului, despărţirea de PSD. „Dacă ar supune la vot, rezultatul e clar, toţi vrem să se rupă coaliţia, dar cine explică după aceea lucrurile în aşa fel încât să nu fim acuzaţi tot noi că vrem scandal?”, comentat ieri în parlament unul dintre liderii PDL.

„Ne rupem şi mâine dacă Boc are ce-i trebuie în partid”, constata un altul. Pentru a acoperi indecizia lui Boc, PDL-iştii i-au curtat în schimb intens, înaintea şedinţelor asumării, pe Laszlo Borbely şi Verestoy Attila pentru ca UDMR să iniţieze moţiunea. Chiar dacă oficial nu se pot declara decât împotriva căderii propriului guvern, neoficial, democrat-liberalii se bazează pe faptul că rezultatul votului secret poate fi în avantajul lor.

Surpriza zilei: UDMR

De altfel, în cursul zile de ieri, sensul negocierilor dintre PNL şi UDMR s-a schimbat brusc. Dacă PNL a alergat după semnăturile UDMR timp de o săptămână fără succes, în ultimul moment liderii Uniunii au devenit disponibili şi “prietenoşi”, după cum o spun chiar liberalii.

Până atunci, răspunsul Uniunii fusese acelaşi: „semnăm doar pentru o moţiune pe educaţie”, deşi liberalii nu vroiau să îşi lege numele de o moţiune pe probleme legate de învăţământul în limba maternă şi să fie acuzaţi că ignoră nemulţumirile sindicatelor legate de legea salarizării.

Ieri, însă, surpriză: liderul UDMR, Marko Bela, l-a sunat pe şeful liberalilor, Crin Antonescu, şi i-a spus că Uniunea este dispusă să semneze două moţiuni: una pe educaţie şi una pe salarizarea unică. Antonescu i-a explicat, din nou, că liberalii nu vor să se implice în problema limbii materne în şcoli. Ulterior, Marko Bela a avut o şedinţă cu parlamentarii UDMR şi a făcut concesia definitivă, anunţând că formaţiunea va semna doar moţiunea pe legea salarizării unice. Oficial, el şi-a justificat schimbarea de atitudine prin faptul că guvernul a preluat o parte din amendamentele UDMR pe educaţie.

„Am analizat şi celelte proiecte şi am ajuns la concluzia că UDMR va răspunde la solicitarea PNL şi va semna o moţiune de cenzură în legătură cu Legea de salarizare unitară. Doar pentru Legea de salarizare”, a declarat Marko.

PNL nu vrea la guvernare

După decizia UDMR, liberalii, strânşi la grupul parlamentar, îşi făceau calcule privind soarta guvernului. “La votul cu bile, PDL va vota împotriva guvernului, iar PSD pentru”, era scenariul lansat de un lider PNL. Cu toate acestea, liberalii susţineau că nu ar avea vreo înţelegere cu PDL, ci pur şi simplu nu au cale de întoarcere. “Noi nu vom intra în guvern şi nici nu vom susţine guvernul minoritar. Am anunţat o moţiune de cenzură şi vom merge până la capăt pe acest scenariu. Altfel s-ar interpreta că suntem de acord cu angajarea răspunderii ”, afirma un lider liberal.

DISCIPLINĂ

PSD a înghiţit asumarea cu noduri

Liderii PSD s-au văzut siliţi să accepte asumarea răspunderii guvernului pe cele trei legi iniţiate de executiv. La ora fixată pentru începerea procedurii în parlament, deputaţii şi senatorii social- democraţi s-au încolonat disciplinaţi pentru a urmări discursul premierului Boc.

Excepţie au făcut câţiva deputaţi tineri, precum miliardarul imobiliar Robert Negoiţă, care au protestat faţă de demersul executivului prin prinderea la mână a unor banderole albe, semn de grevă japoneză. Din sală au lipsit ostentativ câţiva dintre parlamentarii PSD, în special cei de Bucureşti. Marian Vanghelie propusese ca PSD să boicoteze asumarea prin neparticiparea la şedinţă.

Demersul nu a fost considerat oportun. „Dacă nu susţinem asumarea, nu ne susţinem propriii miniştri, şi asta înseamnă că ieşim de la guvernare”, au obiectat mai mulţi dintre liderii PSD. Astfel, Mircea Geoană le-a transmis parlamentarilor PSD şi i-a informat că trebuie să participe la şedinţă chiar dacă nu sunt de acord cu asumarea.

POZIŢIE

PSD se pregăteşte de boicot la votul moţiunii

PSD nu va sprijini moţiunea de cenzură anunţată de PNL şi UDMR. Motivul invocat de Mircea Geoană: demersul ar periclita stabilitatea politică şi va avea consecinţe dăunătoare în relaţia cu FMI.

„Aceste săptămâni sunt vitale pentru stabilitatea României. Important este să ne asigurăm că vom avea bani pentru pensii şi salarii şi apoi să ne gândim la jocuri politice”, a explicat el. Liderul PSD consideră că, până la data de 21 septembrie când FMI va veni în România pentru acordarea celei de-a doua tranşe de bani, orice demers politicianist este păgubos. Din acest motiv, parlamentarii PSD nu vor semna şi nu vor susţine moţiunea de cenzură, fapt confirmat pentru EVZ şi de Viorel Hrebenciuc, liderul deputaţilor social-democraţi.

PSD-iştii au găsit şi soluţi de a demonta teoria PDL potrivit căruia social-democraţii ar vota moţiunea. „PSD nu se va prezenta la dezbatere şi la vot. Se va vedea foarte clar dacă are susţinere şi mai ales ce parte o susţin”, ne-a declarat un ministru social-democrat. (Florin Ciornei)

ASISTENŢĂ

PDL şi-a adus aplaudacii în parlament
 
PDL a adus la parlament 230 de persoane la şedinţa în care guvernul şi-a angajat răspunderea pe trei proiecte de lege. Aplaudacii PDL au provenit din două surse: 144 de „cetăţeni” aduşi direct de partid plus 90 de sindicalişti de la sindicatul condus de Cătălin Croitoru. Potrivit unor surse parlamentare, persoanele aduse de PDL ar fi membri ai organizaţiilor din sectoarele 2 şi 6. Oficial, liderul grupului PDL Mircea Toader susţine că este vorba de “cetăţeni care au dorit să participe la şedinţă şi ne-au contactat pe noi”.

Pe de altă parte, la şedinţă au participat şi 90 de sindicalişti de la Federaţia Educaţiei Naţionale, sindicat al cărui şef a fost deputatul PDL Cătălin Croitoru. Secretarul general al Camerei, Gheorghe Barbu, a declarat că a eliberat 135 de invitaţii la cererea grupului parlamentar al PDL, 90 de invitaţii la solicitarea Federaţiei Educaţiei Naţionale, 18 invitaţii pentru Cartel Alfa, 19 pentru FSLI şi 10 pentru Alma Mater. (Romulus Georgescu)

LEGEA SALARIZĂRII, LA FINAL

Ofiţerii DNA şi prelaţii câştigă în prelungiri

Oana Crăciun

Patriarhul Bisericii Ortodoxe, ca şi alţi înalţi prelaţi, consideraţi demnitari, au beneficiat de creşterea coeficienţilor de salarizare, la runda finală de negocieri pe tema legii unice. Lor li se adaugă şi primarul general al Capitalei, care a câştigat în plus aproape un salariu minim.

Şi în grila magistraţilor au apărut, în urma amendamentelor acceptate de guvern, modificări care i-au favorizat pe ofiţerii de poliţie delegaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie şi la Parchetul General.

Patriarhul ia cât premierul

Astfel, la propunerea Sfântului Sinod, Patriarhul a fost adus pe acelaşi nivel salarial cu premierul. El va primi 8.248 de lei (adică de 11,7 ori valoarea salariului minim, de 705 lei în 2010), faţă de 7.896, cât prevedea actul normativ înainte de amendare. Creşteri destul de mari au avut şi arhiepiscopii şi mitropoliţii.

Cât despre edilul-şef al Capitalei, acesta va primi o indemniza ţie de 7.614 lei faţă de 7.050 de lei anterior.

Potrivit amendamentelor acceptate de executiv, atât asistenţii judiciari, cât şi ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, delegaţi la Parchet, vor primi, ca şi judecătorii şi procurorii, sporul de stres, în valoare de 25% din salariul de bază, dar şi cel de 5% pentru confidenţialitate.

Şi dansatorii şi actorii au primit ceva în plus, ajungând la un salariu maxim de 4.300 de lei. Nu au fost complet neglijaţi nici poliţiştii sau militarii, un general urmând să primească maximum 6.450 de lei, cu 100 de lei mai mult decât ar fi primit iniţial.

Mai mult, personalul medical de la Urgenţă a primit un capitol special în lege, cu salarii mai mari decât ceilalţi sanitari. Astfel, medicul primar ar putea primi şi 3.700 de lei, iar o asistentă principală maximum 2.650 de lei. Prin comparaţie, salariul unui medic primar de clinică pleacă de la 2.960 de lei.

Profesorii şi funcţionarii publici rămân însă cu aceiaşi coe ficienţi de salarizare. Astfel, un pro fesor preuniversitar cu gradul I va primi maximum 1.938 de lei, iar un consilier superior în minister, între 2.100 şi 3.000 de lei. Din lege au fost excluse „persoanele utilizate în calitate de colaboratori sau invitate pentru audiere la parlament”, ale căror indemnizaţii vor fi stabilite printrun alt act normativ.

INTERESELE PRIMEAZĂ

Reorganizarea agenţiilor, făcută în pripă

Ciprian Mailat

Membrii cabinetului Boc au tăiat în carne vie când a fost vorba de restructurarea agenţiilor. Deşi decizia de a diminua numărul acestor instituţii „cu circuit închis” nu a fost una rea, întrucât în majoritatea nepotismul era criteriu de angajare, iar lefurile se aflau la un nivel demn de invidiat chiar şi de către preşedintele ţării, în ceea ce priveşte metodologia de reorganizare există multe dubii.

Negocierile pe la colţuri au fost destul de dure, având în vedere interesele membrilor Coaliţiei de guvernare, dar în sfârşit se pare că acestea au primat în decizia executivului. Într-o agenţie guvernamentală, ponderea experţilor în rândul angajaţilor variază însă între 40% şi 60%, diferenţa fiind reprezentată de aparatul administrativ. „O parte a acestor agenţii finanţate extrabugetar s-au transformat în timp într-un adevărat sistem de rentă pentru clientela politică. Raţiunea de a fi a unora dintre aceste instituţii - în cazul în care a existat vreodată - s-a pierdut pe parcurs”, a recunoscut, ieri, în faţa parlamentului premierul Boc.

Totodată, acesta a precizat că şefii agenţiilor vor fi nevoiţi să-şi ia adio de la iahturi şi maşini de lux.

Agenţia Antidrog, ruptă-n două

Criteriile care au stat la baza reducerii numărului de agenţii de la 226 la 113, şi concedierea a peste 7.800 de angajaţi, sunt greu de înţeles în situaţia în care s-a ajuns la desfiinţarea unor agenţii fără de care un stat european este vulnerabil în faţa protestelor unor organizaţii care apăra drepturile unor categorii de persoane defavorizate.

Adică, guvernul a decis spargerea Agenţiei Naţionale de Antidrog, o instituţie care era la un pas de a primi fonduri europene, care în urma deciziei executivului sunt în pericol. Un alt exemplu care naşte controverse este menţinerea unor instituţii sau oficii de care România se putea lipsi cu uşurinţă sau care puteau fi arondate în subordinea unor ministere.