Limita de credit i-a fost stabilită la 3.800 de lei, incluzând şi un comision iniţial de 500 de lei. Timp de doi ani, el a plătit 1.700 de lei în contul creditului. Cu toate acestea, bărbatul s-a trezit că mai are de returnat peste 4.100 de lei, din cauza depăşirii limitei de credit.
Datorii de 8.000 de lei pentru o maşină de spălat
La fel a păţit şi o bucureşteancă. Pentru o maşină de spălat, în valoare de 900 de lei, ea a ajuns să aibă o datorie de 8.000 de lei, după ce şi-a plătit ratele cu unele întârzieri. Femeia a refuzat să mai plătească şi intenţionează să dea IFNul în judecată.
„În cazul ratelor, limita de credit este diminuată lunar cu rata datorată. În cazul în care clientul îşi achită ratele lunar, în intervalul de 18 zile acordat, nu există niciun motiv pentru care să se depăşească limita de credit”, au declarat, pentru „Capital”, reprezentanţii EFG Retail Services, emitentul cardului Euroline.
Cum se umflă dobânzile
Atunci când deţinătorul cardului emis de IFN are o întârziere mai mare de 18 zile la plata ratelor lucrurile se schimbă simţitor. Clientul va trebui să achite atât comisionul de penalizare, cât şi alte costuri provenite din depăşirea liniei de credit. Comisionul de penalizare se cifrează la 45 de lei pe lună şi este înregistrat în cont. Restanţele şi aceste comisioane pot duce la depăşirea limitei de credit. Acest lucru este sancţionat cu un comision de 5% din suma care depăşeşte limita de credit acordată.
Altfel spus, comisionul de întârziere conduce la plata unei dobânzi penalizatoare, care umflă suma restantă până la depăşirea limitei de credit.
Un alt exemplu este produsul „Cardulescu”, emis de Cetelem, IFN care apraţine BNP Paribas şi acordă credite de consum. Compania aplică o dobândă penalizatoare de 4% pe lună din restanţă în prima lună de întârziere. Cei care nu şi-au stins datoria nici după 30 de zile sunt obligaţi să plătească o dobândă penalizatoare de 8%.
6,5 miliarde de lei,
valoarea totală a restanţelor populaţiei şi firmelor către bănci, până în prezent
FACTORI DE DECIZIE
Şomajul creşte numărul datornicilor
Şomajul a crescut, în perioada august 2008-august 2009, cu 74%, anunţa CEO Piraeus Bank. O parte din cei ajunşi în această situaţie aveau şi credite la bănci pe care nu au mai putut să le ramburseze în aceleaşi condiţii ca până înainte de concediere, fapt care a dus, evident, la creşterea numărului de datornici la bancă.
Oficialul băncii spune că, acum, clienţii băncilor se împart în trei categorii: rău-platnicii care cred că, dacă nu plătesc, nu păţesc nimic, cei care sunt supra în datoraţi şi le trebuie restructurate creditele şi bun-platnicii.
„Însă, creditarea aproape în gheţând, com paniile nu au mai avut de unde să ia bani, astfel că au apelat la pro pri ile resurse”, spune Cătălin Pîrvu. Potrivit lui Şerban Epure, directorul Biroului de Credit, ponderea re stan ţelor la credite s-au dublat din octombrie 2008 până în sep tembrie 2009, ajungând de la 1% la 2%.
Totodată, Irimia Ioniţă, di rector executiv al Departamentului de risc din BRD, spune că solicitările de credite se află la nivelul de la începutul anului 2005. (Paul Barbu)
Spune-ţi părerea!
Nici un mesaj postat până acum