Penultima aventură a Tratatului de la Lisabona

Criza a schimbat opiniile

Sondajele de opinie arată că 55% dintre irlandezi vor aproba, la urne, Tratatul de la Lisabona, iar recesiunea care a slăbit vizibil ţara joacă un rol important în această schimbare de decizie. Într-un an, economia „tigrului celtic” s-a contractat cu aproape 10 procente, iar şomajul a urcat la 15%.

Politicienii au speculat situaţia, iar premierul Brian Cowen a avertizat alegătorii că refacerea economiei depinde de sprijinul dat de ei documentului. „Votând DA veţi ajuta Irlanda să-şi refacă economia. Votând DA veţi transmite un semnal puternic angajatorilor şi investitorilor, afirmând că ţara noastră este şi va rămâne în centrul Europei”, a subliniat premierul.

Criza nu este singurul motiv al schimbării de opinie. Dublinul a primit între timp asigurări din partea UE că tratatul nu va afecta suveranitatea Dublinului în privinţa neutralităţii militare, a politicii fiscale şi a politicii privind interzicerea avortului.

Nu în ultimul rând, de ajutor a fost campania hotărâtă „pro-tratat” dusă de politicieni. Anul trecut, campania a lâncezit, iar comisarul european irlandez Charlie McCreevy a recunoscut chiar că nu a citit documentul.

Klaus mai are ceva de spus

Aprobarea documentului de către ir landezi nu pune punct final lungului drum al procesului de reformă a instituţiilor UE. Preşedinţii polonez şi ceh mai trebuie să avizeze documentul, iar euro scepticul Vaclav Klaus nu e dispus să cedeze. Acesta ar putea amâna semnarea până când conservatorii britanici vor veni la putere la Londra, în 2010. Liderul conservator David Cameron a promis deja organizarea unui referendum privind tratatul.

ÎN CAZ DE EŞEC

Planul B, C sau poate chiar D

Oficialii irlandezi şi cei spanioli, a căror ţară va prelua preşedinţia UE anul viitor, au anunţat deja că nu există un plan B în cazul respingerii tratatului. La nivel informal sau chiar public, se discută însă mai multe variante. Una ar presupune includerea prevederilor documentului în tratatul de aderare la UE al Croaţiei.
 
O variantă deseori folosită ca sperietoare ar fi crearea aşa-numitei „Europe cu două viteze”, care presupune existenţa unui nucleu de state care favorizează o integrare profundă. Premierul italian Silvio Berlusconi a declarat deja că acesta ar fi răspunsul ideal la un eventual „nu” al irlandezilor.

Publicaţia britanică „Times” scrie că Germania şi Franţa favorizează în orice caz o Europă cu două viteze şi că vor pune în aplicare un plan de revitalizare a „motorului UE”, a cărui lansare depinde şi de rezultatul referendumului irlandez asupra Tratatului de la Lisabona.