Pofta de consum se va lovi de criză

„Am făcut câteva cumpărături, dar chiar mai puţin faţă de anul trecut, când deja se simţea criza. În vacanţa de iarnă, am economisit ca să strângem bani pentru la vară, iar planurile de înnoire a televizorului şi multdoritul robot de bucătărie trebuie să mai aştepte”, spune ea.

Tot pe viitor au fost mutate şi reamenajarea locuinţei, precum şi achiziţia unui autoturism. Nici în hipermarketuri nu-şi mai umple coşul. „Am început să renunţăm la mărcile mai pretenţioase şi scumpe şi ne limităm la cele cu un preţ convenabil. În plus, nu mai cumpărăm mult odată, ca să nu se strice în frigider”, completează ea.

Povestea Mariei se oglindeşte atât în rezultatele financiare ale companiilor, cât şi în datele statistice. Lipsesc însă cu desăvârşire din calculele guver nanţilor, care prevăd în 2010 un apetit crescut pentru consum, respectiv un plus de 3%.

Nu renunţă la vicii

Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că, în 2009, consumul populaţiei a scăzut cu peste 10% faţă de 2008. Ca o confirmare, pentru prima dată de la intrarea pe piaţa românească, în 2001, Carrefour a raportat o scădere cu 4,6% a vânzărilor în euro.

Nici celebra Coca-Cola nu se mai bea în criză. Compania a anunţat primul declin al vânzărilor de pe piaţa locală, de 12% în 2009, cât creşterea din anul anterior. Aproape de două ori mai mult au scăzut vânzările produselor de mobilă - Mobexpert a înregistrat o scădere de 21%.

De un declin similar s-au lovit şi operatorii din turism. O prăbuşire severă au suferit companiile de electronice şi electrocasnice. Doi dintre marii jucători - Ultra Pro Computers şi Flanco - au alunecat în pragul falimentului, în timp ce Altex a suportat reduceri ale vânzărilor cu până la 50%. Specialiştii spun că, atunci când se trezesc cu veniturile diminuate, oamenii încep să renunţe la lux şi sunt dispuşi să depună mai mult efort, dacă asta le garantează costuri mai mici.

„De exemplu, se duc la piaţă să cumpere alimente, preferă să se înghesuie sau să stea chiar la cozi, dacă e mai ieftin, renunţând la confortul din marile magazine”, explică sociologul Alfred Bulai.

Potrivit acestuia, mulţi sunt dispuşi să amâne achiziţia unor noi produse de larg consum, cum sunt maşinile sau frigiderele. La ce nu renunţă oamenii, nici în criză?

„La vicii - la ţigări şi la băutură, pentru că ar fi o pierdere psihologică prea mare”, explică sociologul. El spune că în fruntea listei de priorităţi rămân şi produsele destinate copiilor, precum şi medicamentele.

EXPLICAŢII

Vlădescu: Deficitul e cel agreat cu FMI

România s-a angajat în negocierile cu FMI la un deficit bugetar în termeni nominali de 36,5 miliarde lei, ţintă care a fost atinsă, nu la un deficit ca procent din PIB, a declarat ieri ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu.

• Precizările acestuia vin după ce INS a anunţat un PIB estimat în termeni nominali de 491,273 miliarde de lei, care ar însemna un deficit de 7,4% din PIB, sub cea mai recentă proiecţie a autorităţilor, care indica un nivel de 505,5 miliarde de lei. Totodată, INS a revizuit contracţia economică de anul trecut de la 7,2% la 7,1%.