Povestea Lizoancei, „fetiţa cu sifilis“

Åži-a început viaÅ£a sexuală la 9 ani

Åžocul a fost foarte mare, nu numai pentru că micuÅ£a, Corina C., îÅŸi începuse viaÅ£a sexuală în urmă cu aproape patru ani, pe când era în clasa a III-a, apelând la acest fapt pentru a-ÅŸi câÅŸtiga existenÅ£a, pentru că acasă primea numai bătăi ÅŸi înjurături, ci ÅŸi fiindcă printre „clienÅ£ii“ acesteia se aflau atât puberi ÅŸi adolescenÅ£i între 12-16 ani, cât ÅŸi bătrâni libidinoÅŸi între 70-80 de ani.

Cu toÅ£ii - zeci de persoane - au devenit „victime“ ale „poftelor“ lor scârbavnice, pentru că sifilisul este o boală contagioasă, iar sărăcia ÅŸi animalitatea în care trăiesc după RevoluÅ£ie aceste zone din Moldova profundă - de unde, în hulitul acum Ev Mediu, se trăgeau „plăieÅŸii“ eroici ai lui Åžtefan cel Mare - au făcut ca această boală, aparent eradicată, să aibă o recrudescenţă masivă.

Totul a ieÅŸit la iveală atunci când mama fetei a dus-o la medicul dermatolog, care a diagnosticat-o cu sifilis secundar, faza a doua. Totodată, fata, care începuse să bea ÅŸi să fumeze încă de la vârsta de 9 ani, a fost supusă de autorităţi unui tratament de dezalcoolizare ÅŸi dezintoxicare de tutun.


Sute de copii, maltrataţi

„E o destrăbălată care-ÅŸi vinde trupul pe nimica toată. Ne-a îmbolnăvit copiii ÅŸi bărbaÅ£ii de sifilis!“, spuneau sătenii din Popeni, când venea vorba despre cazul Corinei. Asistentul social care s-a ocupat mai intens de cazul fetiÅ£ei din Popeni, Ionel Brătianu, dezvăluie, însă, o realitate mult mai cruntă: bătută în chip bestial de tată ori de câte ori acesta se îmbăta, ocărâtă ÅŸi înjurată de mamă, fetiÅ£ei nu i-a rămas, în urmă cu patru ani, decât să fugă de acasă ÅŸi să devină o vagaboandă.

DeÅŸi faptele sunt privite în general din perspectiva fetiÅ£ei de 11 ani - „pragul, greu de trecut, al vieÅ£ii de adult“, consideră autoarea Doina RuÅŸti -, forÅ£ată să se maturizeze într-un mod atât de greu de acceptat, apare ÅŸi perspectiva altor personaje, mature, care gravitează în jurul fetiÅ£ei - rebotezată „Lizoanca“ -, la rândul lor cu traume sexuale în jurul vârstei de 11 ani. Această vârstă se tabuizează până la urmă pe parcursul romanului, devine pragul vieÅ£ii de adult, de unde ÅŸi subtitlul cărÅ£ii.

Totodată, Doina RuÅŸti a fost uimită ÅŸi de superficialitatea cu care presa a abordat acest caz ÅŸocant: „Am văzut că ÅŸtirea apărea în aproape toată presa scrisă. Tonul ziarelor, acuzaÅ£iile unanime ÅŸi repetarea titlului de la un ziar la altul m-au făcut să investighez situaÅ£ia ÅŸi să scriu acest roman.“


POVESTITOARE
 
Doina RuÅŸti, specialistă în simbologie

Precedentul roman al scriitoarei Doina RuÅŸti „Fantoma din moară“ (care combină supranaturalul cu cadrul realist al distrugerii civilizaÅ£iei tradiÅ£ionale de către comunism), a apărut anul trecut la Editura Polirom, în colecÅ£ia „Ego. Proză“, ÅŸi a fost nominalizată la Cartea anului 2008. În aceeaÅŸi colecÅ£ie, autoarea a mai publicat, în 2006, „Zogru“, carte care a înregistrat un frumos succes, primind Premiul AsociaÅ£iei Scriitorilor BucureÅŸti ÅŸi fiind tradusă, până acum, în limba bulgară.

„PuÅ£ini prozatori se pot mândri astăzi că pot spune o poveste. Doina RuÅŸti e printre ei, fără îndoială“, consideră criticul literar Dan C. Mihăilescu. Doina RuÅŸti, scriitoare ÅŸi specialistă în simbologie, a debutat în proză cu romanul „OmuleÅ£ul roÅŸu“ (la Editura Vremea, în 2004), iar în afară de aceste trei romane a publicat numeroase cărÅ£i de specialitate, plus povestiri în mai multe antologii.