Putin anunţă o nouă criză a gazelor

Acum şase luni

Criza gazelor a debutat pe 1 ianuarie, când Gazprom a oprit livrările către Ucraina pentru că cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord pe tema datoriilor Ucrainei şi a preţului pe care Kievul ar urma să-l plătească în 2009 pentru gazele ruseşti. Disputa a fost complicată de diferendele politice dintre Federaţia Rusă şi Ucraina prooccidentală şi de conflictul intern de la Kiev, dintre preşedintele Viktor Iuşcenko şi premierul Iulia Timoşenko.

Astfel, Gazprom a decis să reducă  la o treime volumul de gaze furnizat Ucrainei, hotărâre care a afectat mai multe ţări europene, printre care şi România.

Ţara noastră a fost lovită de criza gazelor pe 6 ianuarie, la ora 03:00, când livrările de gaze ruseşti, prin Isaccea, au fost sistate. Minsitrul Economiei, Adriean Videanu, s-a arătat optimist, declarând că "nu suntem afectaţi de această măsură a Rusiei", dar a anunţat că se impun măsuri de precauţie.

Unul dintre planurile de rezervă al României viza relansarea industriei miniere. Astfel, în mijlocul crizei, Videanu anunţa că suntem asiguraţi pentru 10-12 zile din stocurile de păcură şi cărbune existente deja în centrale şi CET-uri, după care se putea apela la Societatea Lignitului, Compania Huilei şi Petrom.
 
Nu am învăţat din experienţele anterioare

O criză asemănătoare celei din 2009 a mai avut loc în iarna 2005-2006, când, acelaşi conflict dintre Rusia şi Ucraina, precum şi temperaturile foarte scăzute au dus România în situaţia de a face apel la rezervele de combustibili alternativi, precum păcura şi cărbunele. Şi premierul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, a reafirmat importanţa reconsiderării "rolului cărbunelui în viitor".

Final din condei

După aproape 20 de zile de acuzaţii reciproce repetate, de la Moscova şi Kiev, criza gazelor de la începutul acestui an s-a încheiat prin semnarea unui acord între cele două părţi.

Astfel, pe 19 ianuarie, premierul rus, Vladimir Putin, şi omologul său ucrainian, Iulia Timoşenko, au semnat un contract de furnizare a gazelor din Rusia pentru perioada 2009-2019 şi acordul pentru tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, pentru aceeaşi perioadă.

În urma acestei înţelegeri, Ucraina urma să plătească mai puţin cu 20% faţă de beneficiarii europeni, preţul a 1.000 de metri cubi de gaz ajungând astfel la 450 de dolari.

Aproximativ 20 de ţări europene au fost afectate de această dispută, iar Uniunea Europeană a calificat situaţia drept una "inacceptabilă".

CITIŢI ŞI:

UE ameninţă Rusia

Putin a decis deschiderea robinetului de gaze

Gazul rusesc către Europa, "blocat"

S-A ÎNCHEIAT CRIZA GAZELOR